Iata submarinul ce va explora cele mai adanci zone ale oceanelor noastre (Poze si Video)

Groapa Marianelor este un loc plin de mistere, fiind cel mai
adanc punct de pe planeta noastra. Ca 97% din fundul oceanelor de
pe Pamant, ramane o zona complet necunoscuta si plina de vietati
ciudate pe care nici nu putem sa ni le imaginam.

Aceasta adancime, de 11.034 metri, a fost atinsa o singura data
pe 23 ianuarie, 1960, de Jaques Piccard si Don Walsh. Pentru cateva
minute, acestia au reusit sa stea acolo, in batiscaful Trieste,
inainte de a urca inapoi la suprafata.

Acest lucru se va schimba in curand deoarece Sir RIchard
Branson, seful din spatele Virgin Group, impreuna cu Chris Welsh si
Graham Hawkes (inventatorul
submarinului Super Falcon) vor testa din nou fundul oceanelor
cu
noul lor submarin intitulat Virgin Oceanic.

Vedere laterala Virgin Oceanic

Spre deosebire de batiscaful Trieste, Virgin Oceanic va putea
„zbura” aproximativ 10 kilometri de-a lungul fundului oceanelor,
per tura, oferind o experienta mult mai interesanta celor care il
vor pilota.

Cercetatorii din spatele acestui proiect, vor ca in decursul a
doi ani sa exploreze cinci dintre cele mai adanci puncte
ale oceanelor de pe planeta noastra: Mollov Deep (Oceanul
Arctic – 5.608 metri), Groapa Marianelor (Oceanul Pacific – 11.034
metri), Groapa Puerto Rico (Oceanul Atlantic – 8.605 metri), Groapa
Meteor (Atlanticul de Sud – 7.235 metri) si Groapa Diamantelor
(Oceanul Indian – 8.047 metri).

Submarinul care va plimba omenirea, pentru prima data, pe fundul
oceanelor, poate transporta numai un singur om si are urmatoarele
specificatii:

• Lungime x latime x inaltime = 5,38 x 3,8 x 1,7 metri
• Greutate – 3,62 tone
• Suport de viata – 24 de ore
• Timp maxim de pilotat – 5 ore de pilotaj in continuu
• Viteza maxima – 3 noduri
• Rata de ascendenta/descendenta – 106 metri/minut, la un unghi
  de 45 de grade

Vedere frontala Virgin Oceanic

Acesti cercetatori vor incerca sa adune si mostre de pe fundul
oceanelor, pentru a se analiza cum se poate supravietui numai din
chimicale ale crustei terestre, fara existenta procesului de
fotosinteza, razele soarelui neajungand pana la acea adancime.

Un alt aspect interesant de vazut va fi in locul in care a
stationat batiscaful Trieste, in 1960, deoarece acesta a trebuit sa
arunce tone de fier, ca balast, pentru a se ridica inapoi la
suprafata, iar cercetatorii presupunand ca deja exista
bacterii consumatoare de fier, agatate de acest balast.