România se menține pe locul 48 din 180 în ediția de anul acesta a World Press Freedom Index, dat publicității, marți, de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Același document arată că exerciţiul jurnalistic, „principalul vaccin” împotriva dezinformării în plină pandemie, este „total sau parţial blocat” în peste 130 de ţări.
Doar 12 ţări au fost considerate „într-o situaţie bună” în ceea ce priveşte libertatea presei, cel mai mic număr de când ONG-ul cu sediul la Paris realizează acest top al libertății presei.
73% dintre cele 180 de ţări vizate se caracterizează prin situaţii considerate „foarte grave”, „dificile” sau „problematice” pentru jurnalişti şi sunt reprezentate în negru, roşu sau portocaliu pe o hartă a lumii privind libertatea presei, potrivit Agerpres.
Pandemia a reprezentat „o formă de oportunitate pentru state care au putut să restricţioneze libertatea presei”, a subliniat pentru AFP secretarul general al RSF, Christophe Deloire. Pandemia a exacerbat astfel represiunea în ţările cele mai „reduse la tăcere” precum Iran (locul 174, -1), Arabia Saudită (170), Egipt (166) sau Siria (173, +1), potrivit RSF.
De asemenea, ea „a provocat o închidere enormă a accesului” pe teren şi la surse de informaţii pentru jurnalişti, spune Deloire.
RSF critică și faptul că multe guverne şi numeroși lideri au răspândit dezinformări despre pandemie, inclusiv fostul preşedinte american Donald Trump, Jair Bolsonaro al Braziliei (locul 111, -4) şi Nicolas Maduro al Venezuelei (148, -1), care „au promovat medicamente a căror eficacitate nu a fost niciodată dovedită de lumea medicală”.
În partea de sus a clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc pentru al cincilea an consecutiv, înaintea Finlandei şi Suediei, care a devansat Danemarca (4, -1) pentru a se situa pe locul 3. În partea de jos a clasamentului se află din nou China (177), înaintea Turkmenistanului (178, +1), Coreei de Nord (179, +1) şi Eritreei (180, -2).
Europa rămâne cea mai sigură regiune, dar agresiunile şi arestările abuzive s-au înmulţit, în special în Germania (locul 13, -2), în Franţa (34) în timpul manifestaţiilor împotriva proiectului de lege „securitate globală”, în Italia (41), Polonia (64, – 2), Grecia (70, -5), Serbia (93) şi Bulgaria (112, -1).
În România, viziunea Guvernului încurajează cenzura şi autocenzura, potrivit News.ro. Mecanismele de finanţare media sunt în cele mai multe cazuri opace şi chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care deseori le folosesc ca unelte de propagandă. În acelaşi timp, informaţii despre acţionariatul media sunt ascunse publicului, Consiliul Naţional al Audiovizualului a încetat să mai pună la dispoziţie aceste informaţii pe baza faptului că încalcă legislaţia privind protecţia datelor, se arată în raportul RSF. De asemenea, Guvernul României şi alți oficiali au întârziat să furnizeze informaţii despre consumabilele medicale şi alte cheltuieli în legătură cu efectele pandemiei. Pe perioada pandemiei, în loc să combată dezinformarea şi să susţină sectorul mass-media, Guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare publică şi conştientizare media. Iniţiativa a fost criticată din cauza lipsei de transparenţă şi a criteriilor de calitate cu privire la alocarea fondurilor, care a dus la favorizarea unei părţi a presei lipsită de etică şi a încurajat autocenzura.
CITEȘTE ȘI: Reporteri fără Frontiere: 50 de jurnaliști au fost uciși în 2020, majoritatea în țări pașnice
Foto: Profimedia Images