Vera Farmiga printre demoni
– Ce te-a atras la rolul tău din filmul ”Trăind printre demoni”?
Actorilor le place să joace roluri de supereroi. Le alimentează egoul şi simţul importanţei. Şi pe mine m-a captivat acelaşi lucru. Lorraine Warren este o eroină reală. În loc de costum impenetrabil, eu am onoarea de a intra în pielea unei femei adevărate, care a rezolvat cazuri supranaturale şi care acum va fi zdruncinată de puterea unui demon. Pentru cei mai religioşi ea este o prezenţă surprinzătoare. Are o credinţă de neclintit. Crede că răbdarea, rugăciunea şi compasiunea pot învinge orice demon.
– Ce îţi place cel mai mult la ea?
Îi admir sensibilitatea, curiozitatea şi curajul. Are şarm şi este foarte pozitivă. Are puterea să afişeze un zâmbet chiar şi după ce s-a confruntat cu o forţă malefică extrem de agresivă. Este incredibilă puterea cu care îl iubea pe Ed şi cât de mult se respectau. Formau un cuplu ideal, cum foarte rar mai vezi.
– Care au fost provocările rolului?
Deşi am cunoscut-o pe Lorraine care acum are peste 80 de ani, mi-a fost foarte greu să îmi imaginez cum era ea la 30 şi ceva de ani. Majoritatea întrebărilor mele pentru ea au fost legate de temerile, nesiguranţa şi dezamăgirile trăite. Pe lângă asta, trebuia să fiu atât mamă cât şi soţie devotată.
– Cum ai lucrat cu Patrick Wilson care este soţul tău în film?
Mai mult decât Patrick, îmi place soţia lui, Dagmara Dominczyk. Ea era liantul nostru. Am lucrat împreună la mai multe proiecte şi suntem extrem de apropiate. O admir enorm. Prin asociere, Patrick primeşte acelaşi tratament. Oricum, el a fost factorul decizional. I-am spus lui Patrick că voi accepta rolul doar dacă acceptă şi el propunerea de a-l juca pe Ed. Este un om foarte glumeţ, cu mult calm şi entuziasm.
– Am înţeles că s-au întâmplat lucruri ciudate pe platourile de filmare. Ţinând cont de acestea, povesteşte-ne cum a fost experienţa de la filmări?
Că să fiu sinceră, procesul de documentare nu a fost deloc plăcut. În prima fază, m-am inspirat din cartea ”The Demonologist”, care deşi foarte populară, este şi foarte greu de găsit. E o carte ciudată despre ritualuri mistice. De acolo afli cum şi de ce se întâmplă aceste fenomene paranormale. Am fost profund înfricoşată citind-o. Nu am putut-o deschide deloc în interiorul căminului. O citeam doar când mă aflam în avion. Aşa am simţit că voi fi în siguranţă.
O singură dată, m-am putut relaxa pe platouri. În rest a fost teroare săptămâni la rând. Am cedat nervos şi de multe ori s-a întâmplat ca imaginaţia să câştige asupra realităţii. Majoritatea nopţilor mă trezeam la ora 03.07 dimineaţa, aşa cum se întâmplă în film.
– Ce părere ai despre paranormal? Personal, ai trăit vreo experienţă neobişnuită?
Sigur. Am capacitatea de a percepe atmosfera dintr-o încăpere încă de când păşesc înăuntru. Mulţi oameni pot face asta. În rest, sunt chestii prea personale ca se le pot povesti. Poate vi se pare amuzant, dar clarvăzătorii mă sperie. Nici nu mă tentează să apelez la unul. Prefer să descopăr singură cine sunt, cine îmi sunt duşmanii şi ce îmi rezervă viitorul. Ginerele lui Lorraine a insistat ca aceasta să îmi „citească” aura. M-am panicat îngrozitor, dar înainte să-mi fac curaj să o refuz, ea mi-a spus că atât eu cât şi Patrick avem o aură foarte pozitivă. Ce-i drept, am răsuflat uşurată.
– La ce să se aştepte publicul de la acest film?
Spectatorii să se aştepte să fie provocaţi din toate punctele de vedere: spiritual, emoţional, mental şi psihic. Garantat nimeni nu va rămâne impasibil. După ce vor vedea filmul se vor gândi mai mult la viziunea lor despre viaţă, moarte, Dumnezeu, Satana, Bine, Rău, misticism şi rostul lor pe Pământ.