Un stat laic?! Nu, un popor de voyeuristi!

Suntem invatati inca din scoala generala ca traim intr-un stat laic, in care Biserica nu se amesteca in treburile politice, rolul ei fiind doar de a ne acorda asistenta spirituala. Si totusi, uitandu-ne in jurul nostru, incepem sa ne indoim de laicitatea statului roman si suntem tentati sa credem ca avem de-a face cu o ofensiva fara precedent a Bisericii, dublata de o intoarcere a oamenilor catre cele sfinte.

In scoala s-a introdus religia, numarul bisericilor si manastirilor construite dupa `89 trece de 3000 (adica vreo 200 pe an sau altfel zis, cate una la o zi jumate), preotii fac scandal sa-si recapete padurile din Bucovina care, in fapt, nu au fost niciodata in proprietatea lor, ci doar in administrare (si au toate sansele sa obtina castig de cauza), o catedrala de neam prost a inveninat spiritele in Bucuresti si era cat pe ce sa duca la distrugerea unui parc, calugarii s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie, orice inaugurare, de orice fel, cuprinde obligatoriu soborul de preoti… Ca sa nu mai zicem de faptul ca „Pacea de la Cozia” a fost semnata in mare masura datorita unei inalte fete bisericesti….

La fiecare Paste si Craciun bisericile devin neincapatoare, politicienii fac parada cu credinta lor (pana si liber-cugetatorul Ion Iliescu a fost vazut, in numeroase randuri, facandu-si cruci largi) iar in mijloacele de transport in comun oamenii, batrani sau tineri, cu sacose atarnandu-le de maini, stand intr-un picior din cauza aglomeratiei, zgaltaiti precum sacii de cartofi de soferi nebuni, se uita disperati dupa biserici, nu cumva sa treaca prin fata lor fara a se inchina …Ba chiar nebunia merge pana acolo incat ii vezi pe unii inchinandu-se fara a se zari vreo biserica prin jur…ei fac gestul pentru ca stiu ca undeva in spatele sirurilor de blocuri se afla un locas de cult.

Este chiar reala ofensiva Bisericii? Suntem oare un popor chiar atat de credincios? Ne-a izbit pe toti credinta, dupa ce timp de 50 de ani ne-am multumit sa ne doara in cot de ea? Din parinti atei au iesit numai copii evlaviosi?

Eu cred ca mai degraba suntem un popor de voyeuristi. Adica ne produc placere lucruri pe care le facem numai pentru impresionarea celor din jurul nostru. Si suntem si un popor de ipocriti, as adauga.

Oare simt ceva adolescentii care se duc in turma la spovedanie, de Pasti sau doar asa e moda in randul lor si trebuie s-o respecte, altfel pica de fraieri? Simt ceva tinerii care injura vartos, se imbata, fumeaza sau iau droguri dar isi fac cruce smeriti prin tramvaie? Arborarea la gat a unor cruci mari are vreo semnificatie pentru ei sau e doar un alt mod de a se arata mai rockeri?

Oare romanii care se fereau sa intre in biserici de teama ca ar putea avea probleme la partid sau sindicat sunt sinceri acum cand le trag scatoalce plozilor ca nu si-au spus rugaciunea? Cei care au acceptat supusi ca Mos Craciun sa fie transformat, dupa modelul rusesc, in Mos Gerila, simt ceva din spiritul Craciunului? Cei care abia asteptau Saptamana Mare si Pastele pentru ca programul de discoteca dura toata noaptea (ca sa renunte lumea la a se mai duce la biserica) sunt sinceri acum cand se calca in picioare pentru a lua lumina si pasca?

Vedeti voi, de asta am eu mari indoieli in privinta ofensivei religiei si a bunei credinte a celor care-si afiseaza evlavia. Asa cum 50 de ani ne-am pliat dupa cum ne-au cerut cei de la rasarit, acum avem de-a face cu o noua pliere – dupa cum o cere moda, dupa cum o cere voyeurismul din noi…

Francisca Rus