Premiat la Festivalul de Film de la Toronto și nominalizat la Oscarul pentru film strain, „Der Untergang” / „The Downfall: Hitler and the End of the Third Reich” a creat mare valva în jur, pentru ca portretizeaza (inteligent, plastic și – pe cat se poate – obiectiv) una dintre cele mai controversate personalitați ale istoriei: Adolf Hitler.
Unul dintre atuurile peliculei, considerata aproape unanim o reușita, este faptul ca încearca sa se apropie de liderul nazist fara parti-pris-uri. Sigur ca filmul nu își propune sa îndulceasca delirul paranoic al celui care a provocat moartea a milioane de oameni.
Pe langa amanunte hipercunoscute ale biografiei lui Hitler, filmul prezinta și o latura a sa știuta doar de apropiați. „Ultimele zile ale lui Hitler” este primul film german care abordeaza personajul în mod direct, în afara de pelicula lui G.W. Pabst, „Der Letzte Akt”, din 1955, a carui acțiune era relatata din perspectiva unui soldat german.
Personajele istorice
Scenariul se bazeaza pe cartea lui Traudl Junge, secretara și stenografa lui Hitler. Aceasta a adunat în paginile volumului „Bis zur letzten Stunde”, publicat în 2002, amintirile despre cel pentru care a lucrat trei ani, dar marturiile ei n-ar fi fost complete fara declarația dintr-o secvența plasata în finalul filmului „Der Untergang” (consemnata pe pelicula tot în 2002, cu puțin timp înainte de moartea acesteia).
„Ceea ce simt acum e ca ar fi trebuit sa știu mai mult despre crimele naziștilor”, a spus femeia cu amaraciune. Pe 28 aprilie 1945, cu doua zile înainte ca Hitler sa se sinucida (alaturi de Eva Braun, Joseph și Magda Goebbels), acesta a chemat-o pe Traudl și i-a dictat testamentul sau.
Dupa razboi, ea a fost preluata în custodie de Armata roșie și apoi de americani, a fost interogata, apoi eliberata. Ea a continuat sa lucreze ca secretara, în Germania, iar mai tarziu s-a angajat ca redactor la o revista.
Filmul descrie nu numai figura lui Hitler, ci realizeaza și portrete ale acoliților sai .
Distribuția – o cheie a reușitei
Dincolo de evoluția ireproșabila a lui Bruno Ganz (în rolul lui Hitler), un actor subtil, interpret, pana la acest film, al unor roluri de idealiști romantici în cei peste 30 de ani de cariera, era nevoie de o interpreta plauzibila a personajului-cheie, Traudl Junge, care ține laolalta toate elementele poveștii.
Pentru acest rol, producatorii au ales-o, foarte inspirat, pe tanara actrița de origine romana Alexandra Maria Lara (pe numele întreg Alexandra Platareanu). Nascuta în 1978 la București, ea s-a mutat cu parinții în Germania la 4 ani și jumatate și a studiat actoria la „Theaterwerkstatt Charlottenburg” între 1997 și 2000. Ea a jucat pana acum în 31 de filme pentru televiziune și marele ecran, dar abia acest rol i-a adus consacrarea internaționala.
Laudata de critici și invitata la ceremonia Oscarurilor, ea a fost inclusa de catre publicația „Bild”, în aprilie 2005, printre cele mai frumoase 50 de personalitați ale Germaniei contemporane.
Citește mai multe despre film numai în