Uleiul de masline – un nou trend pe plantațiile americanilor

Nu numai europenii sunt specialiști în producția de ulei de masline. Deși țarile mediteraneene dețin peste 90% din producția de ulei, asigurând și consumul din Canada, americanii au început și ei sa se intereseze de aceasta afacere.

Pe coasta de Vest, în statul California, apar din ce în ce mai multe plantații de maslini. Chiar daca scopul principal nu este acela al profitului, cât a unei note de exotism, comercializarea uleiului de masline devine o afacere din ce în ce mai ampla.

Atunci când Maggie Chafen a mers la o petrecere anul trecut, ea și prietenii ei au adus în dar produse din cea mai recenta producție agricola. La acel eveniment care a avut loc într-una dintre proprietațile deținute în Napa Valley, o zona viticola cunoscuta, Chafen a putut degusta mai multe tipuri de vinuri și le-a putut simți aroma speciala.

Dupa ce a încercat conținuturi de diferite contexturi din numeroasele pahare, Chafen s-a putut exprima, spunând ca unul dintre acestea era „picant”. Al ei, a spus aceasta, „avea gust de nuca, era uleios și un pic înțepator”.

Nu era un Chardonnay sau un Sauvignon Blanc, ci ulei de masline. „Toți am gustat numeroase tipuri de vin, dar uleiul de masline este într-adevar special”, a spus Chafen, proprietara unui magazin cu îmbracaminte pentru copii în San Francisco și un magazin de vinuri în Napa Valley, unde produce, de asemenea, ulei de masline.

Când unele persoane din San Francisco discuta despre tipurile de vin pe care le produc pe proprietațile lor din Italia, este foarte posibil sa discute despre plantațiile de maslini. „Strugurii sunt mult prea mulți pe piața în acest moment”, spune Kaye Heafey, rezident în Bay Area, care are o plantație de maslini la ferma sa din Healdsburg.

„Uleiul de masline este foarte pretențios, totuși. Este un proces foarte dificil și care presupune o pricepere foarte mare, iar maslinii fac ca proprietatea sa aiba un peisaj deosebit, exotic”, continua aceasta.

Multe persoane din State investesc zeci de mii de dolari pe an pentru dezvoltarea și îngrijirea maslinilor, cât și pentru angajarea unui personal care sa culeaga maslinele cu grija. De foarte multe ori, producatorii nu au un câștig semnificativ pe uleiul de masline. Unii angajeaza designeri pe prețuri ridicate pentru a crea o imagine, un brand pentru uleiurile lor.

Maria Manetti Farrow, care are o galerie de arta în San Francisco, își numește plantația de 350 de maslini, pe care o deține la casa din Oakfield, „bebelușii ei”. Aproape în fiecare sfârșit de saptamâna, ea are grija de proprietatea de 24 de hectare pe care a cumparat-o cu peste 50 de mii de dolari. „Vorbesc cu copacii, îi mângâi chiar”, spune Farrow. Se ocupa chiar ea de transportul și fabricarea uleiului de masline, dupa ce acestea sunt coapte, în lunile noiembrie sau decembrie.

Farrow distribuie uleiul de masline la târguri regionale, la care a câștigat numeroase premii. „Daca fac ceva, îmi place sa transform acel lucru într-unul de succes”, spune Farrel. În ultimii trei ani, uleiul produs de ea a gâștigat medalia de aur la târgul din Los Angeles.

Uleiul de masline al Mariei Farrel nu este folosit numai ca produs alimentar. Ea spune ca poate fi foarte bine utilizat în tratamentele pentru par și pentru masaje.

„M-aș simți foarte norocoasa daca mi-aș recupera investițiile în urmatorii douazeci de ani”, spune Farrow, care și-a calculat chelutielile anuale la aproximativ 10 mii de dolari, în vreme ce veniturile obținute din vânzari sunt în jur de cinci mii de dolari. „Satisfacția vine înaintea câștigului”, spune Farrel.

Deborah Rogers, director asociat la Olive Press, spune ca activitatea fabricii sale din Glen Ellen s-a axat pe producerea de uleiuri în scopuri cosmetice, pentru populația din San Francisco, în ultimii ani. Pentru acest tip de clienți, fabricarea uleiului de masline este ca „a da naștere unui copil: se bucura pentru fiecare produs nou, ca și când le-ar aparține”, spune Rogers.

Exista peste 100 de tipuri de maslini în California, în prezent, toți producând masline de diferite forme, marimi și gusturi, cu conținut ridicat de ulei.

Cât de bine sunt îngrijite fructele și cât de repede sunt procesate în ulei dupa ce au fost, în prealabil, izolate pentru a nu fi expuse oxidarii, sunt factori cheie în determinarea calitații și aromei uleiului. Un ulei are șanse cu atât mai mari de a câștiga un premiu, cu cât este mai aproape de gustul fructului și cu cât este mai consistent.

Majoritatea celor care se ocupa cu creșterea maslinilor și fabricarea uleiului de masline, urmeaza linia stabilita de producatoarea din San Francisco, Nan Tucker McEvoy, octogenara care este fost director al Editurii San Francisco Chronicle. McEvoy a contribuit la transformarea producerii de ulei de masline într-o afacere de succes când a plantat 32 de hectare de maslini la proprietatea din Pentaluma, la începutul anilor ’90.

California se bucura de cel mai bun climat din Statele Unite pentru o plantație de maslini – cald în timpul verii și placut și uscat iarna. Mai mult de 90 de procente dintre maslinii existenți în SUA se afla pe plantații din California.

Pentru a-l face și mai deosebit, uleiul de masline necesita costuri foarte mari de producție. Experții spun ca de la un copac nu se scot mai mult de trei litri de ulei pe an. Procesul de producție presupune mai multe etape, care necesita o munca intensa. Prețul unei prese de masline (în jur de 250 de mii de dolari) este echivalent cu „doua sau trei mașini Porsche”, spune Chafen.

Uleiul de masline produs în casa s-a demostrat a fi nemaipomenit pentru Jeffrey Caldewey, un producator de marci de vinuri din Napa. Designer-ul spune ca a realizat în fiecare an design-ul pentru „cel puțin o marca de ulei de masline” în ultimii ani, și ca se așteapta la dezvoltarea afacerii sale în viitorul apropiat. Caldewey câștiga între 10 și 15 mii de dolari pentru design-ul unei marci.

Nu toata lumea știe ce sa faca cu tot uleiul de masline. Anul trecut, Virginia Harris, un designer din San Francisco a avut o producție de 500 de sticle de 250 de mililitrii de pe plantația din Napa Valley. Sperând sa transforme afacerea, la un moment dat, într-una de succes, Harris a vândut multe sticle prin internet și a donat multe altele la centre de caritate și pentru fostul sau liceu din San Francisco. I-au ramas, totuși, trei cutii cu 12 sticle fiecare. Pe acestea le-a folosit pentru propria bucatarie, a dat o petrecere de degustare a uleiului, și a trimis e-mail-uri prietenilor, oferindu-le sticlele la preț redus. „Am mai ramas, totuși, cu o cutie”, spune aceasta.

Athena Troxel Blackburn locuiește în San Francisco, dar calatorește des în Napa Valley, unde a plantat 29 de maslini pe proprietatea sa din St. Helena. Voia doar sa schimbe priveliștea neplacuta a casei vecine. Când, dupa trei-patru ani, maslinii au început sa produca, ea și soțul sau au decis sa produca ulei de masline.

Familia Blackburn nu credea ca poate sa vânda uleiul fara sa aiba un design placut. Așa ca au angajat un creator cunoscut pentru a face ca uleiul lor sa fie cât mai bine vazut și vândut. „Este foarte importanta imaginea pe care o promovezi. Trebuie sa înțelegi, ca producator, care este percepția publicului. Daca vrei sa faci ceva, trebuie sa aiba clasa”, spune Blackburn.

Nu numai americanii inoveaza în privința uleiului de masline
O companie spaniola spera sa convinga investitorii internaționali sa plaseze bani pe prima piața futures pe ulei de masline din lume, informeaza BBC News.

Firma MFAO, cu sediul în Andaluzia, a înființat în luna martie o piața cu acest scop, utilizata în prezent de cultivatorii de maslini, pentru a se proteja împotriva fluctuațiilor de preț. Dar MFAO spera sa atraga și investiții speculative de la instituțiile financiare majore.

„În ziua în care un fond american va adauga contractele futures pe ulei de masline portofoliului sau, rolul nostru va fi încheiat”, a declarat Lamberto Samper, de la MFAO.

Ramâne însa de vazut daca giganții de pe Wall Street sunt dispuși sa tranzacționeze contracte futures pe ulei de masline. Cu toate ca uneori aceștia plaseaza bani în instrumente derivate pe produse agricole, ca de exemplu grâu, soia sau uleiuri vegetale tropicale, piața pentru futures pe ulei european de masline nu a fost înca testata.

Numai 10.000 contracte futures, de câte o tona de ulei de masline, au fost tranzacționate la bursa înființata de MFAO în cele șase luni de când și-a început activitatea, cu mult sub ținta anuala a companiei, de 200.000 de contracte.

Analiștii se tem ca noua bursa va avea soarta pieței spaniole de futures pe citrice, care a fost abandonata la câțiva ani dupa înființarea ei în 1995.

Spania este cel mai mare producator de ulei de masline din lume (genereaza anual 40% din producția mondiala, de circa 2,5 milioane tone).

Ruxandra Gubernat
Ziarul Financiar