Tratament egal de vânatoare în România pentru cetațenii UE

Cetațenii din Uniunea Europeana vor beneficia de același tratament ca și cetațenii români în ceea ce privește obținerea permiselor de vânatoare, dreptul de a practica vânatoarea și tarifele de împușcare, a decis Guvernul printr-un proiect de lege.

Proiectul modifica normele legislative existente din 1996, conform cerințelor europene și noilor legi privind proprietatea privata agricola și forestiera.

Actul normativ stabilește ca dreptul de gestionare a faunei cinegetice va fi atribuit De administrator, direct sau prin licitație publica, pe fonduri de vânatoare și în funcție de modul de constituire a proprietații.

Contractul de gestionare va fi încheiat pentru o perioada de 10 ani, iar cota de recolta pentru sezonul de vânatoare urmator va fi stabilita și vânduta anual, printr-un act adițional. Pentru cota de recolta cumparata, gestionarul este obligat sa plateasca taxa de vânatoare, în doua tranșe egale.

Proiectul introduce obligația încheierii de contracte de raspundere civila în cazul producerii pagubelor de catre fauna de interes cinegetic, pe perioada de valabilitate a contractului de gestionare. Nivelul primelor anuale de asigurare se stabilesc de asigurator.

Actul normativ mai precizeaza ca vânatul este bun public, indiferent de forma de proprietate a terenului care constituie habitatul sau, astfel ca exploatarea vânatului se face atât pe terenuri de stat, cât și pe terenuri private, deținatorii fiind îndreptațiți sa obțina venituri în urma acestei activitați.

Pentru constituirea unui fond de vânatoare, trebuie îndeplinite, cumulativ, o serie de criterii, precum marimea suprafeței fondului de vânatoare, stabilitatea faunei, limitele naturale sau artificiale ale fondului ( culmi, cursuri de apa, drumuri, cai ferate, autostrazi), structura de proprietate asupra terenului, continuitatea în timp a fondurilor de vânatoare.

Actul normativ creeaza posibilitatea ca gestionarea fondurilor de vânatoare sa fie asigurata și de structurile silvice de administrare a padurilor proprietate privata, precum administratorii padurilor proprietate privata, organizațiile neguvernamentale non-profit și instituțiile publice științifice din domeniu sau instituțiile de învațamânt care au ca discipline de studiu vânatul și vânatoarea.

Proprietarii terenurilor care constituie un fond de vânatoare vor avea și posibilitatea sa se asocieze pentru gestionarea faunei.

În privința sancțiunilor, actul normativ propune o pedeapsa cu închisoare de la trei la șapte ani sau amenda de la 5.000 la 25.000 lei (50 milioane – 250 milioane lei vechi) pentru braconaj și de la unu la cinci ani închisoare sau amenda cuprinsa între 15.000 și 30.000 lei (150 milioane – 300 milioane lei vechi) pentru scoaterea din țara, fara respectarea reglementarilor legale, a trofeelor medaliabile de vânat sau a faunei vii de interes cinegetic.

Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere Parlamentului.

Mediafax