Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare. Ce trebuie să faci în Vinerea Patimilor

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiției creștine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoșesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința că dacă cineva se încumeta a coace în această zi face mare păcat iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.

În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin roua sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru, nu se face treaba sau mâncare, unii se scaldă în râuri pentru a fi sănătoși tot timpul anului și seara se merge la biserică pentru Prohod și trecerea pe sub Sfântul Aer.

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiționale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură și borșul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: „Crăciunul este satul iar Paștele este fudul„. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștilor, este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămașă nouă, cusută în mod special, iar bărbații măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seara fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire.

În el așterne un ștergar curat și așează o lumânare albă, apoi oua roșii, pasca, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahăr, faină, salată de hrean cu sfecla roșie fiartă, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-doua de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnați, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ștergar pe care îl are gospodină, semn de prețuire a sărbătorii pascale dar și de mândrie personală.

Săptămâna Patimilor se încheie sâmbătă noaptea, când toată lumea merge la biserică pentru a lua lumina sfântă de la preot și pentru a sărbatori Învierea Domnului.