Tinerii viseaza publicitate

Tinerii de azi vor în publicitate. Indiferent ca sunt la un liceu cu profil industrial, studenți la drept sau la medicina, advertising-ul se numara invariabil în primele lor trei opțiuni de job.

Apropo TV a pus fața în fața juniorii și cațiva tineri ceva mai „batrani” care au spus „DA” publicitații, în încercarea de a afla cum arata brief-ul candidatului perfect pentru un post în agenție.

Andreea Dragomir are 23 ani, este copywriter la AdVenture și face un master pe Playwriting la ATF. Spune ca lucreaza în publicitate din pasiune pur și simplu. „Nu m-aș vedea facand altceva. „Sufar” de sindromul „eu vreau sa fiu copywriter” înca de prin liceu. Din moment ce nu m-am vindecat, tind sa susțin ca e vorba de pasiune aici”.

Mihnea Gheorghiu este junior copywriter la Leo Burnett, are 20 de ani și este student în anul II la ASE. Spune ca și-a dat seama ca trebuie sa lucreze în advertising prin clasa a VIII-a, dupa ce a vazut o reclama la un detergent: „O reclama care m-a scos din sarite – mi-am zis atunci ca pot și eu, poate mai bine; și așa a cam început totul: din a-9-a da-i și intereseaza-te de ce și cum, în a-10-a prima bere caștigata cinstit pe niște fluturași, un slogan și un spot radio, apoi proiecte, concursuri și facut reclame la tot felul de produse idioate la ore de chimie. Aș putea caștiga la Loto și tot asta aș face. Pe insula MEA tropicala – adevarat – dar tot asta aș face”, marturisește Mihnea.

Așa arata profilului unui tanar „muncitor” în advertising. Entuziasm și bineînțeles dorința de a face reclame toata viața. Andreea spune ca va lucra în advertising pana cand va descoperi toate secretele meseriei sau macar o parte dintre ele și pana cand „voi fi capabila sa-i învaț pe alții despre ceea ce fac. Adica mult timp de acum încolo”. La birou colegii au poreclit-o Kinder și Puștiu, dar ea spune ca se îndreapa ușor dar sigur catre „maturitate”.

Faptul ca lucrezi într-o agenție de publicitate înca din școala, nu poate decat sa-ți creasca „rating-ul”, asta în cazul în care mai ai cat de cat contact cu colegii. Cei de la Leo Burnett aveau în urma cu ceva timp chiar și un anunț de angajare care suna cam așa: „Ai nevoie de o replica buna pentru a agața o tipa? Cum îți suna: Lucrez pentru agenția anului?”. Mihnea, însa, deși lucreaza la Leo, spune ca nu prea mai da pe la școala, iar colegii sunt mai mult interesați de cat caștiga decat de ce face el acolo exact. „Asta pentru ca la 19 ani mulți te respecta pentru cat caștigi și nu pentru ca faci ceea ce ți-ai dorit; problema asta se pune probabil dupa 30 de ani. Le mulțumesc oricum pentru informațiile folositoare pe care mi le dau la examene”, glumește Mihnea.

Mihnea și Andreea ar putea reprezenta probabil la scara larga portretul robot al micilor publicitari, oameni care încep sa petreaca mai mult timp la locul de munca decat acasa, pentru care termenii de specialitate fac parte din vocabularul lor curent. Uneori mai întalnești în agenții și tineri blazați care vad publicitatea ca o meserie ca oricare alta, poate ceva mai cool, pentru ca , dupa cum marturisea un creativ de la o agenție mare din București, „iau super bani și din cand în cand le mai dau și eu cate o idee de reclama”.

Bogdan Naumovici, Regional Creative Director CEE – Leo Burnett marturisește ca tinerii care se angajau în publicitate acum cațiva ani erau mai batrani. „Majoritatea celor din generația mea s-a apucat de publicitate dupa 25 de ani. Ca atunci s-au inventat agențiile de publicitate și pe la noi. Asta înseamna ca, de bine, de rau mai apucasera sa mai traiasca puțin, sa mai cunoasca oameni, sa li se mai fi întamplat lucruri.

Citește mai multe despre salariile mari și viața boema din publicitate numai în