Tichetele pentru carți, un eșec rasunator

Puțina lume a auzit de tichetele pentru carți. Nici studenții, nici elevii, nici cei cu un venit sub cel minim pe economie, adica cei care ar trebui sa beneficieze de acestea. Și asta pentru ca HG 215/2004 este o mare pacaleala.

110.000 lei tichetul

În Hotarârea de Guvern nr. 215, publicata în Monitorul Oficial pe 27 februarie 2004, Guvernul aproba normele pentru emiterea de tichete valorice pentru achiziționarea de carți și alte publicații ale autorilor români, în temeliul legii nr. 186/2003 privind promovarea presei scrise. Beneficiari: „elevii, studenții, persoanele cu un venit lunar sub nivelul salariului minim pe economie, precum și nevazatorii și surdo-muții”, cu condiția ca aceștia sa fie înscriși la bibliotecile publice. Valoarea unui tichet este de 110.000 de lei. Conform hotarârii, banii pentru tichete provin de la Loteria Naționala, suma reprezentând 0,4% din profitul net al instituției.

Liste dupa ureche

Conform hotarârii, în cadrul fiecarei biblioteci publice se constituie o comisie de distribuire a tichetelor valorice, însa nu s-a precizat nici un criteriu clar pe baza caruia sa fie stabiliți beneficiarii.

„La început am crezut ca o sa beneficieze toți studenții, elevii, și cei cu un venit sub cel minim pe economie, ulterior ni s-a comunicat de cei de la Minister sa ne axam pe cei cu situații deosebite. Se pare ca profitul net nu este atât de mare pe cât s-a mizat”, a spus Catinca Agachi, director adjunct al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași.

Uite tichetul, nu-i tichetul

Pâna la urma, la Iași s-a întocmit o lista cu 70 000 de beneficiari ai tichetelor, însa Ministerul a hotarât sa nu mai țina cont de aceasta: „Ne-au venit de la bibliotecile din țara cereri extrem de dezechilibrate, astfel ca ne-am decis sa cumparam publicații și sa le trimitem bibliotecilor, urmând ca la anul sa se încerce o distribuire a tichetelor în mod echitabil”, a declarat Razvan Theodorescu, Ministrul Culturii și Cultelor.

Ca nu sunt suficienți bani pentru numarul mare de beneficiari ar fi trebuit sa se calculeze înainte de a se promulga legea și de a se adopta hotarârea. O socoteala simpla ar fi împiedicat marea abrambureala care s-a creat în bibliotecile publice.

Pisica pasata

Deși bibliotecarele n-au nici o vina, Theodorescu arunca pisica în curtea lor, spunând ca nu au întocmit în mod rezonabil listele cu beneficiari.

Cu toate ca în hotarâre se spune clar ca „în cadrul fiecarei biblioteci publice se constituie o comisie de distribuire a tichetelor valorice, prin decizie a conducatorului bibliotecii respective”, Ministerul Culturii a hotarât sa treaca peste prevederile acesteia, întârind sintagma ca legile sunt facute ca sa fie încalcate. Culmea, chiar de catre cei care le fac.

Programul Euro200 – un alt rateu

Programul Euro200, inițiat de Ministerul Educației și Cercetarii, a fost la fel de „abramburit” ca și tichetele pentru carți. Peste 250.000 de elevi și studenți din toata țara și-au depus actele pentru a obține subvenționarea de 200 de euro, în vederea cumpararii unui calculator. Dar numai 25.000 dintre ei se vor putea bucura de beneficiile unei asemenea achiziții.

Chiar daca majoritatea solicitanților întruneau condițiile stabilite de lege, bugetul nu a fost suficient de mare pentru a acoperi toate cererile.

Potrivit normelor metodologice din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziționarii de calculatoare, beneficiarii acestui program sunt elevi/studenți în învațamântul de stat sau particular acreditat, în vârsta de pâna la 26 de ani și au un venit brut pe membru de familie sub 1,5 milioane de lei.

Oana Bugeag
[Ieseanul]