[„The Social Dilemma”] Există doar două industrii care îşi numesc clienţii „utilizatori”: cea a drogurilor şi software-ul

Faptul că reţelele sociale pot crea dependenţă nu mai este o revelaţie pentru oricine foloseşte Facebook, Twitter, Instagram şi altele asemenea reţele. Dar în documentarul lui Jeff Orlowski “The Social Dilemma” („Dilema socială”), foşti directori de la companii importante precum Google, YouTube, Twitter, Facebook, Instagram şi Pinterest, precum şi cercetători care au studiat impactul negativ al dependenţei de social media, explică faptul că periculozitatea platformelor de reţele sociale este o caracteristică, nu o eroare.

Aceştia susţin că manipularea comportamentului uman pentru profit este codificată de aceste companii cu o precizie machiavelică: scroll-ul infinit şi notificările push îi menţin pe utilizatori implicaţi în mod constant; recomandările personalizate folosesc date nu doar pentru a prezice, ci şi pentru a ne influenţa acţiunile, transformând utilizatorii într-o pradă uşoară pentru agenţii de publicitate şi propagandişti.

În interviurile editate rapid, Orlowski vorbeşte cu oameni care au contribuit la construirea reţelelor sociale şi se tem acum de efectele creaţiilor lor asupra sănătăţii mintale a utilizatorilor şi a democraţiei.

„Niciodată în istorie 50 de designeri nu au luat decizii care ar avea un impact asupra a două miliarde de oameni”, spune Tristan Harris, fost angajat Google. Anna Lembke, expertă în dependenţă la Universitatea Stanford, explică faptul că aceste companii exploatează nevoia evolutivă a creierului de conexiune interpersonală. Şi Roger McNamee, un investitor timpuriu în Facebook, face o acuzaţie teribilă: Rusia nu a spart Facebook; pur şi simplu a folosit platforma.

“The Social Dilemma” („Dilema socială”) merge mai departe, intercalând interviurile cu scene din viaţa unei familii suburbane care suferă consecinţele dependenţei de social media.

Ştirile false de pe Twitter călătoresc de şase ori mai repede decât ştirile adevărate.

Există doar două industrii care îşi numesc clienţii „utilizatori”: cea a drogurilor şi software-ul.

Am trecut de la un mediu de socializare bazat pe instrumente la unul manipulant.

Acestea sunt doar trei propoziţiile care dau de gândit din “The Social Dilemma” („Dilema socială”).

Deşi aceste instrumente au creat lucruri extraordinare pentru oameni (au reunit rude înstrăinate, au găsit donatori de organe, au avut loc schimbări de sistem importante în întreaga lume), se pare că oamenii au fost ignoranţi în ceea ce priveşte reversul medaliei.  

Astfel, potrivit documentarului, cu toţii suntem victime ale „capitalismului de supraveghere”, aceste companii urmărind activitatea noastră pe internet şi personalizând anunţurile pentru noi. Există, de asemenea, potrivit documentarului, „tehnologie persuasivă”, care implică manipularea minţii şi a comportamentului cuiva şi obligarea acestuia să facă o acţiune în social media. Victimele, în acest caz, sunt în general minţi tinere, pentru care „inimioarele”, „like-urile” şi „thumbs up-urile” sunt combinate cu valoarea şi cărora social media le impune standarde nerealiste de frumuseţe şi creează presiune.

Au apărut chiar legături între bolile psihice şi reţelele de socializare, una dintre ele fiind dismorfia Snapchat, tulburare provocată de filtrele acestei aplicaţii sau ale Facetune şi Instagram.

De asemenea, sunt menţionate cazurile Myanmar – unde Facebook a admis faptul că a fost folosit pentru a „incita la violenţă offline”, creând un „mediu favorabil” pentru proliferarea abuzului asupra drepturilor omului – şi Pizzagate, celebrul caz de răspândire în mediul online a unei teorii conspiraţioniste, dinaintea alegerilor prezidenţiale din 2016, în SUA.

Finalul docu-dramei este totuşi unul optimist: “criticii sunt adevăraţii optimişti” iar “miracolul” care ne-ar putea salva este voinţa colectivă.

Poţi vedea trailerul filmului aici.

Sursa foto: Pixabay