Împuşcăturile, plânsetele tuturor actorilor pe platourile de filmare, sirenele ambulanţelor, mascaţii înarmaţi de pe clădiri au impresionat-o profund pe Teo: „Eu nu am trăit aşa ceva niciodată. Iar felul în care au înţeles actorii mici să joace momentul disperării m-a băgat în sperieţi la propriu. Eu îi luam în braţe, îi pupam, încercam să îi liniştesc chiar şi după ce se dăduse , ei trăiau, sunt tineri, sunt sinceri şi simt totul foarte real. Eu am înţepenit când i-am văzut. De exemplu, Cristina plângea atât de tare, îi tremura cana de ceai în mână, iar eu o pupam pe cap. M-am speriat. Bubu era demolat, stătea pe un cub cu privirea în jos. Am ramas profund marcată, spune Teo.
„Iar când le auzeam pe Carmen Tănase şi pe Dana Dembinski plângând, m-am cutremurat. Au fost nişte zile de filmare foarte grele. Filmul îşi propune să tragă un semnal de alarmă, la fel ca si în cazul drogurilor. Viaţa se poate termina mâine, ideea este să apreciezi ce ai, să nu arunci la gunoi nimic. Fă-o frumoasă, umple-o cu musică, poezie, dragoste, oferă zâmbete, bucurie.”, spune Teo care este poliţistă în serialul „Pariu cu viaţa”.