Tartaria, locul in care s-a inventat scrisul

Tartaria – un sat din podisul transilvanean, de langa Sebes. Oamenii din aceasta zona duc o viata obisnuita, merg la camp, isi ara ogoarele. Pana in acest punct totul pare firesc. Si asa ar fi, daca aceste terenuri n-ar fi intesate de fragmente ceramice vechi de mai bine de sapte milenii, care au pus lumea oamenilor de stiinta pe jar.

In editia de duminica, 14 decembrie, a emisiunii “Te vezi la stirile Pro Tv” difuzata incepind cu ora 13.15, Cristian Tabara se va afla la Tartaria, locul in care, in urma cu aproape cinci decenii, arheologul Nicolae Vlassa facea o descoperire uimitoare. Placute continand semnele unei scrieri ciudate, ce pareau sa aiba o vechime de peste 7.000 de ani, l-a facut pe Vlassa sa afirme ca la Tartaria ar fi putut exista cea mai veche civilizatie din lume, iar nu in Mesopotamia, asa cum spune istoria oficiala.

Descoperirea lui Vlassa a starnit controverse puternice intre colegii arheologi din Romania, care l-au acuzat pe acesta ca a falsificat placutele sau ca acestea au fost descoperite in alta parte si plasate fraudulos in zona Tartaria. Altii au sustinut ca placutele de ceramica au fost aduse din Sumer in antichitate si nu au fost fabricate in satul de linga Sebes.

 

Arheologii din strainatate nu s-au grabit sa defaimeze cu vehementa si nici sa conteste, ci au inceput sa studieze descoperirile arheologice. Profesorul italian Marco Merlini a facut datarea independenta a placutelor de la Tartaria, a unui schelet si a altor obiecte descoperite in zona. Acesta a ajuns la concluzia ca toate aceste relicve au o vechime de aproximativ 7300 de ani, deci prima scriitura europeana are o vechime considerabila. “Tartaria e precum icoana existentei scrisului in Europa”, spune arheologul italian. “Voi, romanii, aveti o comoara pe care ati tinut-o sub cheie timp de 40 de ani”, mai adauga acesta. Merlini afirma ca, in acest moment, arheologii britanici si cei americani sunt foarte interesati de descoperirea de la Tartaria. Situatia din Romania este putin diferita, dupa cum sustine Horia Ciugudean, conf. univ. dr. cercetator stiintific la muzeul Alba Iulia. Sit arheologic de valoare europeana, Tataria nici macar nu e scoasa din circuitul agricol. Taranii ara linistiti terenurile pline de bucati de ceramica probabil mai vechi decat piramidele egiptenilor.

Cand controversele dintre oamenii de stiinta se vor lamuri, iar nepasarea nu va mai trece cu plugul peste siturile arheologice, Tartaria isi va recapata locul pe care il merita. Sau asa cum spune Gheorghe Marin, preotul satului:”Fratilor, la ora actuala si de-acum incolo, suntem buricul pamantului”.

 

Foto: ProTv