Sylvia: “M-am specializat pe friptura de miel!”

 

– Ce planuri ţi-ai  făcut pentru Sărbătorile de Paşte? 

 

Paştele pentru mine înseamnă în primul rând linişte şi curăţare sufletească. Mereu am preferat să fim liberi de Paşte pentru a putea petrece timp cu familia şi pentru a merge la biserică de Înviere.  

 

 

– Ce îţi place cel mai mult la această sărbătoare şi ce îţi place să faci de Paşte?

 

De Paşte, ca şi de Crăciun, sunt gazdă, gătesc pentru prieteni şi îi invit pe toţi la masă. Mă străduiesc ca în noaptea de Înviere să ajung în fiecare an la biserică iar momentul în care toată lumea cântă “Hristos a înviat” mi se pare foarte emoţionant şi nu de puţine ori am lăcrimat. Atunci este momentul în care mulţumesc pentru toate lucrurile bune din viaţa mea, mă rog să îmi dea Dumnezeu înţelepciune pentru a lua deciziile corecte, pentru a conştientiza mai bine dragostea care mă înconjoară, pentru sănătate. Cam astea sunt lucrurile cu care îl „deranjez” pe Dumnezeu. Nu cer niciodată lucruri concrete pentru că eu consider că El ştie cel mai bine de ce are nevoie sufletul meu.

 

Foto: Facebook

 

– Cum aştepţi Paştele în fiecare an?

 

Înainte de Paşte fac bineînţeles curăţenie generală în toată casa şi pentru că nu pot să ţin post din cauza problemelor medicale, încerc pe cât posibil să fiu mai bună, mai îngăduitoare şi să ajut pe cât posibil oamenii din jurul meu. În ultimii ani, am observat ce minunat este să fii bun, ce diferenţă poate face pentru un om o vorbă bună atunci când trebuie, să fii politicos, să mulţumeşti din inimă. Cred că dacă toţi ne-am strădui şi am fi mai atenţi la comportamentul nostru lumea ar deveni mai frumoasă, la fel şi sufletele noastre.

 

 

– Ce anume găteşti special pentru Paşte şi care este recordul de ouă vopsite pentru această sărbătoare?

 

M-am specializat pe friptură de miel, acum 2 ani am făcut prima dată şi a ieşit minunată. De restul bucatelor tradiţionale se ocupă mama mea sau mama iubitului meu care ne trimite în fiecare an bunătăţi. Îmi place să vopsesc ouă, să le pictez sau să le împodobesc aşa cum făcea bunica mea. Pun oul într-un ciorap cu frunze de diverse forme lipite de el şi îl fierb aşa. Astfel se imprimă modelul frunzei pe ou şi arată foarte drăguţ. Nu fac niciodată foarte multe pentru că nu vreau să rămână nemâncate.Tot în această perioadă fac pacheţele cu mâncare şi ouă roşii şi le împart la oamenii nevoiaşi, dau haine şi încălţăminte pe care nu le mai port .

 

 

– Ce-ţi place să mănânci cel mai mult de Paşte?

 

Cel mai mult îmi plac friptura de miel şi salata de boeuf pe care o face mama şi care nu lipseşte de la nici o sărbătoare. În rest nu prea mă omor eu cu celelalte preparate şi nici cu cozonacul pe care mama se străduieşte să-l facă minunat în fiecare an.

 

 

– Ce preferi, drob de miel sau de porc?

 

Nu mănânc drob, nu mi-a plăcut niciodată.

 

 

– Pască sau cozonac?

 

Prefer pasca făcută de mătuşa mea din Moldova cu brânză de vaci şi stafide. Este una dintre cele mai dulci amintiri ale copilăriei mele.

 

 

– Dă-ne, te rog, cea mai bună reţeta pe care o faci de Paşte şi care îţi iese cel mai bine!

 

Nu aş putea să vă dau o reţetă exactă pentru că eu gătesc  şi în funcţie de inspiraţia de moment. Friptura, spre exemplu, o las în baiţ cu o seară înainte, în care pun tot felul de mirodenii, ulei de măsline, usturoi, foi de dafin, lămâie şi chiar un pic de soia să se frăgezească mai bine carnea. Apoi o bag la cuptor şi pun vin roşu de ţară pentru gust. Cu toate că m-am apucat de gătit la 29 de ani am constatat că îmi place foarte tare, mai ales că am moştenit talentul mamei care e o bucătăreasă desăvârşită. Îmi iau reţete de pe internet însă mereu mai adaug sau mai modific câte ceva. Satisfacţia este cu atât mai mare cu cât văd că se mănâncă tot din farfurie.

 

 

– Ce tradiţii respecţi de Paşte?

 

 De Paşte mă duc în fiecare an la biserică încă de pe vremea în care eram copil ,şi încerc să fiu o gazdă cât mai bună pentru prietenii care ne trec pragul .Tot în perioada aceea merg la mormântul preotului Ilie Lăcătuş din cimitirul Giuleşti . Acolo este locul unde eu mă rog şi mă reculeg de vreo 8 ani de zile, acolo mi s-a dovedit că rugăciunile îmi spunt ascultate.

 

 

– Obişnuieşti să ţii post? Te spovedeşti, te împărtăşeşti?

 

 

 Nu ţin post, nu mă spovedesc şi nici nu mă împărtăşesc pentru că niciodată nu am avut un duhovnic care să mă inspire şi în care să cred cu tărie .Prefer să spun în gând rugăciuni şi să comunic cu Dumnezeu pe alte căi şi în felul meu.

 

 

 

–  Ce amintiri ai din copilărie, legate de această sărbătoare?

 

Cele mai frumoase amintiri le am de când eram mai mică şi mergeam la ţară , undeva pe lângă Piatra Neamţ de Paşte. Moldovenii au nişte tradiţii şi obiceiuri minunate, acolo mâncarea are alt gust. Ţin minte că tot satul se adună în noaptea de Înviere la biserică şi după slujbă toată lumea mergea la cimitir, care era sus pe un deal, şi aprindeau zeci de lumânări la mormintele celor dragi pentru a le duce lumină. Văzut de jos, priveliştea era spectaculoasă, fiecare mormânt fiind luminat şi peste tot domnind un sentiment frumos de pace şi linişte. Atunci chiar mă simţeam mai aproape de Dumnezeu.