Suspectati de L’Equipe

Ziaristii celui mai puternic cotidian de sport din Europa spun ca n-au acuzat niciodata România de folosirea unor substante interzise la Coupe du Monde ’98. „Echipa voastra a aparut doar pe o lista a suspectilor, niciodata confirmata”, precizeaza directorul adjunct al publicatiei

Pe 31 ianuarie, deci în urma cu 11 zile, celebrul cotidian francez L’Equipe a detonat o bomba teribila: 19 din cele 32 de echipe participante la Campionatul Mondial din 1998, gazduit de Hexagon, au avut în bagaje substante dopante! Acuzatia a facut valuri în tarile vizate, printre care si România. Dezmintirile au curs pe banda rulanta, dar îndoiala a ramas: si daca, totusi, cei de la L’Equipe au avut dreptate?

O incursiune în redactia celui mai puternic ziar de sport din Europa – calitate pe care si-o împarte cu „La Gazzetta dello Sport” din Italia – ar putea lamuri multe. Cît de credibila este sursa care a declansat furtuna? Or avea francezii si alte informatii, pe care nu le-au dat publicitatii? Sînt întrebari ale caror raspunsuri au plutit o vreme în mister.

Redactie „devastata” de Olimpiada

Sîmbata seara, la ora 20:30, redactia L’Equipe era înca animata. Normal, pentru ca ziarul apare si duminica. Departamentul „Fotbal” se agita sa prinda „optimile de finala” ale Cupei Frantei, în vreme ce reporterii de la „Alte sporturi” erau conectati la Olimpiada de iarna, considerat la Paris evenimentul numarul 1 al momentului. Atît de important, încît L’Equipe si-a trimis pe cealalta parte a planetei, la Salt Lake City, o armata de ziaristi, în frunte cu Jerome Bureau, directorul publicatiei. În absenta acestuia, la comanda redactiei a ramas directorul adjunct, Claude Droussent, care a acceptat sa se fotografieze tinînd în mîna un ProSport.

„Ce-am avut de spus, am spus în ziar”

Cînd aude de dopajul la Coupe du Monde, Droussent se încrunta putin. „De aproape doua saptamîni este întrebarea pe care am auzit-o cel mai des. Ne-au cautat ziaristi de pretutindeni, dar si oficiali ai celor 19 echipe aflate pe lista. Tuturor le-am raspuns la fel: „. Droussent precizeaza ca România nu a fost tratata în ziar precum Olanda, de exemplu.

„La ei era vorba de nandrolon, substanta care în mod normal n-are ce cauta în medicamentatia unei echipe de fotbal. În schimb, numele României a aparut la , pentru ca efectiv nu exista mai mult decît nedumerirea fata de lista medicamentelor importate de delegatia voastra, dintre care unele contineau substante interzise. Fireste ca era posibil ca acele medicamente sa nu fie destinate jucatorilor, ci altor persoane din delegatie sau unor cazuri de urgenta, lucru care de altfel a si fost precizat în articol. Din acest punct de vedere, demersul nostru a fost mai mult un semn de întrebare decît o ancheta propriu-zisa”.

Redactia ziarului L’Equipe ocupa doua etaje, 2 si 3, într-o cladire impresionanta, de 8 niveluri, ce se ridica într-un parc îngrijit ca o farmacie, pe malul stîng al Senei, spre marginea de sud-vest a Parisului. La intrarea în imobil nu exista superdispozitive de securitate, cum se întîmpla la alte institutii media din Europa, ci un simplu bodyguard care-i îndruma politicos pe eventualii vizitatori. Holul ce tine loc de receptie este marcat prin trei repere.

În dreapta, panoul cu 5 ceasuri, dintre care 4 indica ora în tot atîtea puncte-reper ale planetei olimpice: Atlanta (JO 1996), Nagano (JO de iarna – 1998), Sidney (JO 2000), Salt Lake City (JO de iarna – 2002), al cincilea orologiu marcînd „ora L’Equipe” (foto)! În stînga, sigla uriasa, de cîtiva metri, a prestigiosului cotidian, iar în centru un stîlp construit din cîteva mii de ziare din primul numar color, tiparit în 1985. Pîna atunci, cotidianul aparea doar în alb-negru.

Afisul buclucas

Cum a fost comentata în redactia L’Equipe gîlceava cu violonistul de pe afisul meciului Franta – România? Jean-Christophe Bassignac, reporter la Departamentul „Fotbal”, zîmbeste: „Ne-am amuzat si noi de toata tarasenia asta, pentru ca a fost efectiv gratuita. Federatia Franceza trebuia sa evite o asemenea situatie, mai ales ca era patita. Acum un an, un scandal similar a fost stîrnit de afisul meciului cu Germania, nemtii fiind simbolizati printr-un cavaler teuton. , au sarit ei”. În urma acelui incident, federatia de la Paris a hotarît sa renunte la simbolurile razboinice, apelînd la cele culturale.

„Au vrut sa evite scandaluri precum cel cu Germania. Si atît de bine au evitat, încît acum s-a scris o saptamîna despre ales pentru România!”, constata amuzat Jean-Christophe Bassignac. Tînarul jurnalist (abia a trecut de 30 de ani) adauga: „Adevarata imagine a românilor nu e data de un biet afis, ci de felul în care echipa voastra de fotbal se va comporta miercuri pe . Un fotbal bun si o atitudine fair-play fac mai mult decît un milion de afise”.

Cînd fotbalul e trecut la „si altele”

Din punct de vedere al continutului, L’Equipe difera mult de ziarele de sport din România si, în general, din sud-estul Europei. În vreme ce la noi interesul pentru fotbal îl domina, uneori chiar îl striveste pe cel pentru alte sporturi, în Franta situatia arata cu totul altfel. De exemplu, în aceasta perioada, cînd fotbalul din Hexagon ruleaza cu toate motoarele (campionat, Cupa, echipa nationala, în curînd Liga Campionilor si Cupa UEFA), L’Equipe aloca „sportului-rege” doar 5 din cele 20 de pagini ale sale!

Ziarul este dominat de Jocurile Olimpice de iarna, care ocupa 7 pagini, între care prima si ultima. Specializarea atinge cote incredibile: în cadrul grupajului olimpic, pe o pagina este tratat schiul de fond, pe una cel acrobatic, iar pe o a treia schiul alpin! Interesul pentru „extrafotbal” este dat în primul rînd de performantele pe care sportivii francezi le realizeaza în discipline precum handbalul, ciclismul, tenisul, baschetul sau sporturile de iarna.

Sursa: www.prosport.ro