Sunteți paranoici?
Aceasta boala psihica – care tinde sa devina la moda în lumea mileniului 3! – face parte din categoria psihozelor și se caracterizeaza prin existența ideilor delirante permanente și sistematizate, care îmbraca diferite teme: persecuția (cea mai frecventa), suspiciunea, agresivitatea, orgoliul, ipohondria și chiar gelozia.
Adevarul tulburator al acestei boli îl constituie sistematizarea și coerența ideilor delirante de persecuție, de obicei verosimile, deloc bizare, cu o logica aparent impecabila, deși în realitate întreaga construcție deliranta este falsa.
Subiectul nu se lasa deloc convins de ceea ce este evident sau de contraargumente, convingerea lui fiind totala, cu un comportament corespunzator temei delirante. Personalitatea individului paranoic este strîns legata de relația cu cei din jur, fara de care nu poate exista (trebuie sa fie persecutat de anume persoane sau trebuie sa fie suspicios pe altele).
De regula, paranoia se dezvolta pe fondul unei personalitați anume: fire suspicioasa, rigida, disprețuitoare, orgolioasa, plina de ostilitate. Ceea ce induce în eroare fața de cei care nu îl cunosc în realitate este faptul ca personalitatea și activitatea individului sînt bine conservate, neintervenind, ca în cazul schizofreniei, o degradare în ceea ce privește existența sociala.
De fapt, paranoicul este preocupat pe plan social de noțiunea de putere, este suspicios și razbunator. Astfel, spre exemplu, paranoicii persecutați sînt de cele mai multe ori extrem de elocvenți și încearca prin acțiuni concrete, uneori foarte periculoase pentru persecutanți, sa-și argumenteze și sa-și demonstreze dreptatea. Ideea deliranta ca este persecutat din diferite motive de catre persoane sau anumite organizații este de regula argumentata logic prin interpretarea deliranta a unei situații obișnuite.
O alta tema abordata de acești bolnavi este cea erotomana, în care apare ideea ca este iubit de o anume persoana, de obicei persoana aleasa avînd o situație sociala superioara. Pacientul cu delir erotoman urmarește persoana, îi adreseaza scrisori, telefoane și îi interpreteaza gesturile sau cuvintele ca fiind evidente pentru afecțiunea acestuia. Daca nu i se raspunde, va trece la acțiuni agresive de pedepsire și razbunare asupra persoanei care i-a înșelat așteptarile.
Caracterul este dificil și obtuz, deoarece se consolideaza anumite trasaturi ale atitudinii fața de cei din jur: neîncredere care degenereaza în delir de persecuție (cine îl contrazice sau are alte opinii este dușmanul lui), agresivitate, rigiditate care este de nezdruncinat și reprezinta o latura semnificativa a caracterului. Deoarece paranoicul nu este capabil sa-și conștientizeze boala, demersul terapeutic este dificil. O consiliere psihologica preventiva, alaturi de instituirea unei medicații corespunzatoare, avizata de specialist, ajuta considerabil.
Problema cea mai delicata se adreseaza însa celor valizi psihic: cum se pot apara ei de efectele paranoiei, atunci cînd cel vizat este soțul/soția, fratele/sora, șeful, vecinul sau colegul de serviciu.
Sursa: ProTv Magazin