SRI la tejghea

10 12. 2001, 18:28
Spionii și aparatura lor sofisticata. Oamenii de pe strada, fascinați de mitul agenților secreți, nu se întreaba, probabil, prea des "cât costa". În America de exemplu, lupta pentru fonduri a fost întotdeauna una dintre prioritațile serviciilor secrete.


Spionii și aparatura lor sofisticata. Oamenii de pe strada, fascinați de mitul agenților secreți, nu se întreaba, probabil, prea des „cât costa”. În America de exemplu, lupta pentru fonduri a fost întotdeauna una dintre prioritațile serviciilor secrete.

Dezbaterile publice pe subiect au atins, însa, puncte sensibile: dam mai mulți bani militarilor și spionilor sau îi orientam spre sanatate și învațamânt? Ziua de 11 septembrie l-a trimis pe Unchiul Sam cu gândul ca prioritatea e lupta „anti-tero”.

În România, au aparut reacții similare, inclusiv din partea serviciilor secrete, care cer mai mulți bani. Nimic nou sub soare, întotdeauna au facut-o, ba uneori au fost acuzate și de comerț ilicit.

Pâna acum ceva vreme însa, se pare ca nimeni (nici un serviciu special) nu s-a gândit ca ar putea pur și simplu sa-și deschida magazine cu firma.

A facut-o, recent, Serviciul Român de Informații, care, sub sigla regiei sale autonome, a intrat pe piața din București nu cu secrete, ci , între altele, cu camere TV de supraveghere, aparate de detectare mișcare și înregistrare și – produsul cel mai de succes – sisteme de alarma la case.

Fara publicitate

Fara tam-tam. Așa a fost deschis micul magazin situat pe o strada comerciala din centrul Capitalei. Câteodata trece chiar și o ora fara ca nimeni sa intre. Din când în când, câte un puști se oprește la vitrina și începe sa se strâmbe.

Nu o face la vânzatori, ci la monitorul TV în care se vede. Același produs este folosit de doamne într-un scop mai cochet:se opresc sa-și mai aranjeze palaria, reverul hainei sau sa vada daca s-au machiat la fix.

Firma nu spune mai nimic majoritații trecatorilor. RASIROM este regia autonoma, unitate strategica, subordonata SRI, înființata dupa 1990, care produce de la sisteme de supraveghere, software, rețele telefonice și radio pâna la confecții și… instalații sanitare.

„Am tot mers pe la târguri și expoziții, însa ne-am gândit ca ar fi bine sa mergem mai ofensiv cu prezentarea produselor. Așa ca, în luna octombrie, am deschis acest magazin”, spune cel care se ocupa de „misiune”, colonelul în rezerva Doru Scarlatescu.

O parte din „marfa” e de vânzare, iar alta numai pentru prezentare, urmând, în acest ultim caz, ca eventualii clienți sa ia legatura „mai sus”, la conducere.

Ca la dentist

Oferta „firmei” cuprinde, între altele, camere TV de supraveghere, detectoare de mișcare, centrale anti-efracție, antifurturi, detectoare de fum, multe lacate sofisticate.

Cele mai bine vândute sunt sistemele de alarma de apartament, urmate de camerele TV și de interfoane, spune colonelul. Explicația acestui „top” vine cu repeziciune: „Oamenii sunt îngrijorați de hoți, numai ca e ca la doctor.

Vin oamenii care au fost jefuiți, ca și la dentist te duci când te doare maseaua, nu înainte”. Majoritatea materialelor de vândut provin din import sau de la firme din România.

Romanoelectro, Secpral, MacDouglas și Tehnosec sunt câțiva din furnizorii cunoscuți de personalul magazinului. Daca omul vrea și manopera, atunci e dirijat la centru, încheie Scarlatescu.

Locul este dotat și cu un computer, pe ecranul caruia apar imagini captate din exteriorul și din interiorul imobilului.

Clienți insinuanți

„Magazinul este deschis oricarui client, fara nici o restricție”, ține el sa precizeze.

„Nu vindem mult, dar nici puțin”, afirma colonelul, în timp ce se mișca prin magazin și face diverse demonstrații pentru a proba calitatea marfurilor.

Uneori de 5-6 milioane de lei, alteori (mult mai rar) chiar de 20 de milioane, dar exista și zile în care în casieria magazinului SRI nu intra nici un ban. În schimb, vin pe aici tot felul de curioși.

Mulți se uita, puțini cumpara. „N-are rost sa-i asfixiezi cu întrebari”. Câțiva chiar s-au interesat: „Dar d’alea n-aveți?”, povestește, zâmbind cu tâlc, colega colonelului Scarlatescu.

În mintea clienților, probabil informați de „paternitatea” SRI, „d’alea” ar însemna echipamente sofisticate de urmarire, poate și ceva arme, de ce nu.

Clientela provine, însa, în mod normal, din rândul oamenilor cu afaceri mici. „Au venit și câțiva straini pe aici. Turci, arabi”, relateaza Scarlatescu.

El spune ca VIP-uri nu a vazut, poate și pentru ca o personalitate și-ar trimite, bineînțeles, bodyguardul. Nici conducerea SRI nu a fost vazuta prin zona. „Probabil ca nu au avut timp”, își dau cu parerea angajații.

Dincolo de buget

Faptul ca SRI și-a deschis un magazin în centrul Capitalei este, fara îndoa, unul inedit. Si în acest an, conducerea serviciului s-a plâns de bugetul „mic” ce i-a fost alocat, așa ca încearca sa-și promoveze cât mai mult afacerile.

Cei care se ocupa în mod direct de magazin spun ca este primul și, probabil, ultimul deschis de SRI în România. Evident, Capitala a fost aleasa pentru ca aici este vadul comercial cel mai important. La fel și zona, una dintre cele mai importante din București.

De-a lungul vremii, serviciile speciale au fost acuzate ca au întreprins operațiuni comerciale nu tocmai „ortodoxe”. În afara banilor de la buget, serviciile sau-de ce nu- angajații sai pe cont propriu-au încercat sa obțina fonduri în plus.

Înainte de 1989, de baza erau cele câteva zeci de societați ce aparțineau de Întreprinderea de Comerț Exterior Dunarea. O parte din banii obținuți de firmele în care lucrau, sub acoperire, ofițeri de Securitate, au disparut în neant.

În ultima perioada, serviciile speciale au primit din partea statului drepturi legale în plus la comerț. Fața de concurența în afaceri, ele beneficiaza de cel mai mare atu:informațiile.

Serviciile secrete se vând la licitație

Mai multe acte guvernamentale din ultimul timp au marit posibilitațile serviciilor speciale de a produce bani.

SRI poate scoate la licitație, începând cu luna noiembrie, bunurile din administrarea sa de care nu mai are nevoie, din aceasta categorie fiind excluse terenurile și cladirile.

Potrivit unui regulament privind organizarea licitațiilor de catre SRI, aprobat prin hotarâre de Guvern la începutul lunii octombrie vor fi vândute, integral sau sub forma de piese, bunurile scoase din funcțiune aflate în administrarea unitaților SRI.

De asemenea, SRI va putea schimba bunurile respective cu altele noi, fara licitație, „în cazul în care producatorul sau alt ofertant accepta” sau „în alte situații aprobate de directorul SRI la propunerea unitaților centrale cu atribuții în înzestrare”.

Totodata, SRI va putea valorifica bunurile „care nu au putut fi reîmprospatate sau când pastrarea lor în depozite ar conduce la deprecieri ori stari periculoase”.

O alta categorie care poate fi scoasa la vânzare este reprezentata de bunurile rezultate din dezmembrari.

Armamentul și tehnica de lupta, precum și mijloacele și instalațiile „speciale” și alte bunuri care „nu pot fi folosite în mod curent în alte sectoare de activitate” pot fi valorificate în țara sau în strainatate, prin intermediul agenților economici acreditați, pe baza prețurilor negociate între parți.

Deșeurile rezultate din demontarea instalațiilor, mașinilor și munițiilor devenite inutilizabile sau periculoase se pot valorifica și ele prin intermediul agenților români producatori de muniții, prin negocierea prețului.

Bunurile SRI dezafectate de dotarea militara și cele care pot fi folosite în alte sectoare de activitate pot fi vândute prin licitație publica cu strigare.

Reglementarile respective au fost aprobate și pentru Serviciul de Protecție și Paza, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Informații Externe.

Pentru SIE, luna cadourilor a început mai devreme, în noiembrie, când serviciul de spionaj extern a primit dreptul de a-și înființa firme sub acoperire.

Ordonanța de urgența pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (1/1998) a fost aprobata de Guvern în data de 21 noiembrie.

Potrivit ordonanței, SIE va avea dreptul sa-și asigure finanțarea și din surse extrabugetare. Legea din 1998 prevedea ca SIE este finanțat de la bugetul de stat.

SIE a primit, de asemenea, dreptul explicit de a folosi persoane juridice sub acoperire, înființate în condițiile legii. Aceasta prevedere nu exista în legea din 1998.

Potrivit noilor reglementari, SIE primește și administreaza bunuri proprietate publica sau privata ale statului pe care poate sa le închirieze în funcție de regimul lor juridic și sa rețina jumatate din chirie.

„SIE desfașoara în condițiile legii activitați cu caracter economic”, se mai precizeaza în actul normativ. Banii necheltuiți, obținuți din aceste activitați, se vor reporta pentru anul urmator.

Sursa: Ziarul Financiar