Șpaga îți da numai batai de cap

Suntem deseori prizonierii unor momente, care cateodata ne enerveaza, alteori ne amuza, dar care pana la urma, ne coloreaza viața. Nu ne ramane altceva, decat sa facem haz de necaz.

De exemplu șpaga asta este tare pacatoasa. Îți da numai batai de cap. De șpaga de la restaurant vorbesc, nu înțelegeți greșit. Zilele trecute am fost la un restaurant vanatoresc din București. Cu ai mei. La sfarșit am achitat nota și i-am lasat chelnerului vreo 150.000 lei, cam 17% din valoarea consumației.

Am ramas interziși cand ospatarul s-a întors la noi jignit și oripilat aruncandu-ne cu superioritate: „Noi aici luam șpaga 15% din consumație” și n-a dat, trufaș restul. Ei bine, ce sa faci în asemenea situții? Sa razi sau sa te enervezi? Întai ne-am enervat, ca, vorba aia, ciubucul la ospatar nu este în nota; îi lași daca vrei și cat vrei. Apoi, ne-am amuzat copios. Altfel, nu prea am avut probleme la capitolul asta, baieții sunt desul de simpatici.

Alta data, mi-am trantit singura portiera mașinii în cap. Atat de tare, ca am fost amețita cateva ore. Sa nu mai spun de durere, care era insuportabila. Eu nu înjur, ca nu-i sta bine unei doamne, dar atunci am facut excepție. Era dimineața devreme și dormisem doar cateva ore dupa un zbor cu avionul, deloc odihnitor. Am stat cateva zile cu un „cucui” frumos în frunte. Bine ca era sfarșit de saptamana și nu a trebuit sa ma întalnesc cu nimeni, în afara alor mei, ca altfel ar fi trebuit mereu sa explic ce era cu vanataia din fruntea mea.

Amuzant e și pe strada, deși în trafic, atunci cand ma vad blonda la volan… Am noroc totuși ca sunt o șoferița calma pentru ca altfel, aș fi învațat repede sa înjur la volan.

Însa cel mai tare îmi place atunci cand ies cu David în parc. David, finuțul meu. Haha, la care David va gandeați? Are doi ani, iar atunci cand ma recunosc, oamenii se uita intrigați la mine. Cred ca sunt mama lui. Deși știu ca sunt nemaritata. Inca! Unii, mai curajoși, ma întreaba direct, alții merg cu capul întors pana se lovesc de cate ceva.

Acum sa va dezvalui, daca tot e nefardat și ceva neplacut despre mine. 🙂 Întarzii la întalniri. Indiferent de cat de tare ma grabesc, tot se întampla ceva, independent de voința mea, și ajung mai tarziu.

Citește textul întreg al Dacianei Sarbu numai în