Soluții pentru ca un cutremur gen ’77 sa fie mai ușor suportat

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor discuta împreuna cu societațile de asigurari, cu Banca Mondiala și cu guvernul trei soluții pentru rezolvarea problemei acoperii riscului de cutremur, în condițiile în care un cutremur ca cel din 1977 ar provoca distrugeri cat jumatate din PIB: 17 mld. $.

Încasarile din din vanzarea de polițe de asigurarile facultative de incendiu și alte pagube la bunuri, care acopera și riscul de cutremur, nu depașesc, de patru ani, 40 mil. $. Cele trei variante identificate și prezentate de catre Comisie sunt urmatoarele:

1. Pur și simplu o asigurare obligatorie Asigurarea obligatorie a locuințelor și altor construcții aparținand persoanelor fizice ar presupune reglementareaîntr-un mod similar asigurarii obligatorii de raspundere civila(RCA) pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule.

Modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile și reasigurarile în Romania ar permite crearea bazei legale pentru emiterea de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a normelor privind contractul cadru de asigurare, inclusiv nivelul primelor de asigurare și al sumelor asigurate.

Avantaje:

-reducerea presiunii asupra bugetului de stat prin preluarea de catre sistemul privat al asigurarilor a cheltuielilor cu despagubirile; -obținerea unei protecții minime pentru toate persoanele fizice care dețin locuințe și alte construcții; -realizarea unei supravegheri stricte a modului în care este gestionata aceasta activitate, asigurarea obligatorie putand fi oferita numai de catre societațile de asigurari ce îndeplinesc condițiile stabilite de catre CSA.

Dezavantaje:

-conform unui principiu de baza al asigurarii, nu pot fi cuprinse în asigurare bunuri mobile sau imobile care au un grad ridicat de degradare sau care nu au proprietar, existand astfel riscul ca unele persoane sa nu poata fi cuprinse într-o astfel de asigurare din motive independente de voința lor;

-este necesara intervenția statului prin acordarea unor subvenții pentru persoanele din categorii sociale defavorizate care nu își pot permite sa plateasca o prima de asigurare care sa le garanteze un nivel minim de protecție;

-pentru descurajarea fenomenului de sustragere de la plata acestei asigurari obligatorii (care se manifesta în prezent la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule) ar fi indicata introducerea unor facilitați fiscale în sensul recunoașterii caracterului de cheltuiala deductibila fiscal și pentru persoanele fizice, ceea ce ar avea implicații asupra nivelului veniturilor la bugetul statului.

Raalizarea tehnica:

Forma obligatorie de asigurare a locuințelor împotriva riscurilor catastrofale ar presupune o suma maxima asigurata de 20.000 USD, pentru care s-ar plati o prima annuala de asigurare de circa 25 USD.

Sumele asigurate vor fi stabilite pornind de la valorile specificate în declarațiile privind impozitul pe cladiri, actualizate periodic în funcție de rata inflației și prețul pieței, iar cotațiile de prima vor fi stabilite printr-o anexa la lege, în funcție de zona urbana sau rurala în care se afla cladirea, materialele de construcție folosite și anul construcției.

În aceasta asigurare nu vor fi cuprinse toate cladirile, ci numai acelea care îndeplinesc condițiile specificate în lege, deci în nici un caz cladirile considerate neasigurabile cum sunt cele cu „bulina roșie” în București.

Procedura de încheiere a acestor asigurari va fi similara cu cea aplicata la asigurarile obligatorii de raspundere civila auto, primele de asigurare fiind încasate de societațile de asigurare și intermediarii în asigurari, fara implicarea organelor fiscale, deci nu pot fi percepute de populație ca niște taxe platite statului.

Cine vinde polițele:

Dreptul de a practica asigurarea obligatorie a cladirilor îl vor avea numai acele societați de asigurare care vor fi autorizate expres pentru aceasta clasa de asigurare.

Acestea vor trebui sa îndeplineasca o serie de criterii, în special de ordin financiar (capital social, rezerve tehnice, garanții financiare suplimentare, programe de reasigurare) și de infrastructura corespunzatoare.

Sancționarea inexistenței asigurarilor obligatorii a cladirilor se va face prin autoritațile locale, amenzile urmand sa fie venituri la bugetele locale.

2. Soluția BM: tot asigurare obligatorie, dar într-un pool Obiectivul a programului Bancii Mondiale ar fi dezvoltarea unui sistem național de transfer al riscurilor asociate catastrofelor naturale catre sectorul privat al asigurarilor, prin crearea unui program național de asigurare împotriva catastrofelor.

Avantaje:

-oferirea catre deținatorii de locuințe a unei acoperiri corespunzatoare pentru riscul de natura catastrofala;

-reducerea presiunii financiare asupra bugetului de stat în cazul producerii unor fenomene catastrofale;

-impulsionarea activitații sectorului asigurarilor, inclusiv creșterea capacitații de acoperire prin reasigurare.

Realizare tehnica:

Introducerea unei asigurari obligatorii pentru toate locuințele și construcțiile aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, stabilindu-se o prima medie anuala reprezentand echivalentul a aproximativ 15-20 USD, corespunzatoare unei sume asigurate reprezentand echivalentul a 15.000 USD (valoarea medie a unui apartament cu trei camere).

În cazul categoriilor sociale defavorizate ar urma sa primeasca subvenții de la stat pentru plata primelor de asigurare.

Cien vinde polițele: Primele de asigurare vor fi colectate de catre asiguratori autorizați de CSA, care le vor ceda, contra unui comision, unui pool constituit ca o entitate privata, suficient de bine capitalizat, care sa se ocupe cu plasarea riscurilor pe piața internaționala.

Exista și posibilitatea ca un numar de societați de asigurare locale, suficient de puternice, sa poata reține între 5% și 10% din riscurile subscrise, daca își fac colaterale quasi-cash pentru toate riscurile asumate.

În prezent exista o experiența în acest domeniu, și anume pool-ul nuclear prin care este asigurata, respectiv reasigurata Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda pentru raspunderea fața de pagubele produse terților, afirma reprezentanții CSA.

Pool-ul ar urma sa funcționeze ca o componenta în cadrul proiectului de prevenire și management al dezastrelor.

Prin colectarea primelor la nivelul pool-ului s-ar constitui un fond care ar fi destinat numai pentru plata de despagubiri în cazul producerii riscurilor asigurate, existand posibilitatea obținerii unui randament mai mare în ceea ce privește fructificarea resurselor atrase și șanse de obținere a unor condiții avantajoase de plasare a riscurilor în reasigurare.

Avantajul acestei soluții ar fi în primul rand susținerea financiara din partea Bancii Mondiale care este dispusa sa susțina activitatea pool-ului în primul an de la constituire, inclusiv prin acordarea de asistența tehnica pentru constituirea pool-ului și sa se implice în obținerea unor condiții avantajoase pentru programul de reasigurare.

„Realizarea programului depinde însa de disponibilitatea Guvernului de a se angaja în acordarea subvențiilor pentru plata primelor de asigurare în cazul categoriilor sociale defavorizate”, afirma reprezentanții CSA.

3. Parghii pentru creșterea vanzarilor de polițe facultative Stimularea prin masuri indirecte, a încheierii asigurarii locuințelor și altor cladiri aparținand persoanelor fizice ca asigurare facultativa

Emiterea unui act normativ prin care deținatorii de locuințe sa fie încurajați sa apeleze la protecția oferita prin asigurarea facultativa a locuințelor și altor cladiri pe care le dețin, cel puțin pentru riscurile de natura catastrofala.

CSA ar urma sa intervina în stabilirea unui minim de elemente ale contractului de asigurare, care sa ofere atat garanția ca societațile subscriu și gestioneaza corect aceste riscuri și sunt suficient de solvabile.

„O parghie ar fi limitarea acordarii de catre stat a unor despagubiri în cazurile de catastrofa, și condiționarea acestor ajutoare de prezența sau absența unei minime acoperiri printr-o asigurare facultativa”, susțin reprezentanții CSA.

De asemenea, se impune exceptarea de la aplicarea acestei prevederi a persoanelor din categorii sociale defavorizate.

O alta parghie prin care se poate interveni pentru stimularea populației sa încheie astfel de asigurari ar fi recunoașterea caracterului de cheltuiala deductibila a primei de asigurare platite, așa cum se prevede în prezent în legislația fiscala pentru persoanele juridice.

Un astfel de act normativ ar putea fi pus în corelație și cu alte prevederi legislative prin care se stimuleaza participarea activa a proprietarilor la implementarea masurilor de consolidare, precum și respectarea indicațiilor de securitate privind proiectarea, executarea și amplasarea construcțiilor.

Piața asigurarilor în 2001: 348 mil. dolari

Piața asigurarilor a fost anul trecut de 348,65 milioane de dolari, în creștere cu 12% fața de 2000, a spus marți președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), la Forumul internațional de asigurari și reasigurari, organizat în aceste zile, la Sinaia, de catre Media XPRIMM.

„Deși anul 2001 a marcat momentul intrarii în vigoare a legislației de baza a asigurarilor, impactul pozitiv asupra dimensiunii pieței asigurarilor înca nu s-a resimțit”, a explicat Crișan, care a mai menționat ca datele prezentate sunt înca preliminare, fiind obținute din rezultate parțial neverificate. Ponderea încasarilor brute din asigurari în Produsul Intern Brut a ajuns în 2001 la 0,88%, fața de 0,8% în 2000, înca foarte puțin fața de Ungaria, Cehia sau Polonia, unde acest indicator este de 4-5 ori mai mare.

Asigurarile de viața au crescut în 2001 cu 48% în dolari, pana la 73,03 milioane de dolari, mai repede decat cele generale, care au ajuns la 275,62 milioane de dolari. Din aceasta cauza, asigurarile de viața au ajuns la o pondere de 20,95% în total, fața de 15,8% în 2000 și 6,2% în 1997. Despagubirile platite au fost anul trecut de 134 milioane de dolari, în creștere cu 17% fața de 2001, ritm mai mic decat cel al majorarii încasarilor din prime.

În lei, încasarile din prime brute au ajuns anul trecut la 10.132 de miliarde, fața de 6.738 miliarde în 2000, adica un ritm nominal de creștere de 50%, peste inflația de 30,3% înregistrata anul trecut.

Sorin PaslaruZIARUL FINANCIAR