Sindromul Cotard, blestemul morților vii

Una dintre cele mai ciudate boli mintale este sindromul Cotard, cunoscut și drept „sindromul cadavrelor vii”, care îi determină pe cei afectați să considere că sunt morți și că nu fac parte din această lume.

Această boală rară caracterizată prin negrea psihotică a propriei existențe a fost denumită astfel după Jules Cotard, un neurolog francez din secolul al 19-lea, care în 1880 a prezentat primul pacient diagnosoticat cu Cotard, în cadrul unei prelegeri. Femeia, numită de el Mademoiselle X, era profund dezgustată de sine, nega existență lui Dumnezeu sau a Diavolului, precum și a unor părți din propriul corp. Ea mai credea că fusese blestemată pentru eternitate și că nu va putea muri niciodată din cauze naturale, așa că a refuzat să mai mănânce. În cele din urmă, femeia a murit dn cauza manutriției.

Ulterior au fost identificate și alte manifestari ale acestei boli cumplite. De pildă, unii dintre cei afectați cred că nu au în corp sânge sau organe interne, în timp ce alții sunt convinși că au intrat în stare de putrefacție. Mulți dintre cei care suferă de Cotard sunt deseori diagnosticați și cu schizofrenie, deși uneori sindromul apare și ca reacție adversă a medicamentului antiviral Acyclovir, utilizat pentru a trata virusul herpes simplex. În termeni medicali, zona creierului pacienților responsabilă cu recunoașterea fețelor este afectată. Ca atare, aceste persoane sunt lipsite de emoții când văd fețele celor apropiați lor, iar asta creează detasament total față de lumea în care trăim.

Cei afectați de sindromul Cotard cred că sunt morți

Unul dintre cele mai interesante cazuri legate de această boală este cel al unui motociclist care în urma unui accident a suferit complicații și a ajuns să creadă că murise. Ceea ce i-a inrăutățit starea a fost că mama lui a decis ca amândoi să se mute în Africa de Sud, la scurt timp după accident. Având în vedere că temperaturile de acolo sunt foarte ridicate, bărbatul credea că ajunsese în Iad.

Cotard se manifestă treptat. În prima fază se instalează depresia, ipohondria – o stare pronunțată de anxietate -, apoi simptomele se agravează și sindromul se dezvoltă până când cel afectat începe să delireze, să sufere de depresie cronică, să aibă o viziune distorsionată asupra lumii și să nu își recunoască propriul corp în oglindă. Din punct de vedere neurologic, Cotard este înrudit cu sindromul Capgras, care îl determină pe cel afectat să creadă că persoanele apropiate lui au fost înlocuite de impostori care le seamănă. Sindromul Cotard poate fi tratat, însă procesul este îndelungat și include administrarea de antidepresive.