Sinagoga din Fagaras are peretii plini de însemne neonaziste

Gratiile cad în afara cu un zgomot puternic. Tinerii se strecoara în sinagoga prin geamul spart. Râd batjocoritor când vad altarul. Cu un topor sparg toate scaunele pe care altadata se rugau credinciosii.

Fac o gaura mare în podea si dau foc. „Sa-i ia naiba de jidani!”, rasuna în imensa cladire. Deseneaza cu un spray o svastica uriasa. Chiar sub tablia cu cele 10 porunci ale lui David.

Peste 3.000

Înaintea celui de-al doilea razboi mondial, în Fagaras traiau peste 3.000 de evrei. Era una dintre putinele comunitati evreiesti care avea un rabin. Si o sinagoga imensa, unde sa se roage.

Astazi, în Fagaras au mai ramas cinci evrei. Unul singur mai este în putere. Restul au plecat în Israel sau au murit în lagarele de concentrare.

Sinagoga din centrul orasului este o ruina. Din impunatoarea cladire din centrul orasului a mai ramas doar steaua lui David nepângarita. În vârful cladirii, unde vandalii n-au putut ajunge.

Fagarasean 100%

Josef Zajontz are 69 de ani. S-a nascut si a trait toata viata în Fagaras. tine cheile sinagogii si face curatenie. Atât cât se mai poate.

„Îmi pare rau ca n-am plecat si eu. Am ramas sa am grija de parinti. Când au murit, era deja prea târziu”, marturiseste Josef.

A lucrat 18 ani ca tehnician la sectia exporturi a Combinatului Nitramonia din Fagaras. A avut un singur baiat, pe Sorin, cu o sikse (neevreica). N-a fost niciodata în Israel.

Sorin a profitat de originea sa si a plecat sa munceasca acolo. Însa nu s-a putut acomoda. Acum vrea sa se întoarca.

Rabinul emigrant

„Pe vremuri, eram multi. Majoritatea micilor întreprinzatori erau evrei. Eram o gramada de copii. Îmi amintesc cu câta bucurie mergeam la slujbe. În vremea aceea, sinagoga era foarte frumoasa. Aveam chiar si un rabin, Rabi Neuman, lucru mare pentru o comunitate evreiasca.

Pe vremea când eram în clasa I primara, mi-au spus ca nu mai am ce cauta la scoala, pentru ca sunt evreu. S-au agitat ai nostri si au reusit sa deschida o scoala mixta, pentru baieti si fete, doar pentru evrei.

Acolo am facut gimnaziul. Abia dupa razboi am avut voie sa facem liceul laolalta cu ceilalti. Atunci au început si ai nostri sa plece”, rememoreaza batrânul evreu.

Deportati si omorâti

„Pe cei din familie nu i-au deportat. Însa tata a fost pus sa mature strazile cu o pancarta la gât, pe care scria mare „SUNT JIDAN”. N-am înteles mult timp ce înseamna cuvântul. Restul rudelor au fost duse la Auschwitz, unde au fost omorâte”, povesteste Josef Zajontz.

Mai are un frate în vârsta în Fagaras si o verisoara la Bucuresti. „E foarte batrâna. Una dintre putinii supravietuitori de la Auschwitz. Are si acum tatuajul cu numarul”.

Profanata de neonazisti

„Dupa razboi, au plecat cu totii. Rabinul a plecat si el în Israel, chiar daca era cam batrân. O vreme, slujbele au fost tinute de cantor.

„Ultima ceremonie religioasa a avut loc în 1987”, spune Josef. Cei care si-au batut joc de sinagoga au scris cuvinte de ocara la adresa evreilor în germana si au desenat svastici uriase în locurile sfinte. „Au incendiat interiorul. În 10 ani, au transformat locul într-o ruina”.

Într-adevar, sinagoga sta sa se darâme. Grilajele de fier, marcate de steaua în sase colturi, au fost scoase, iar geamurile sparte. Fotoliile tapisate pe care stateau credinciosii au fost arse, altarul profanat si distrus. Au mai ramas zidurile scrijelite si ciobite.

Scoasa la licitatie

În urma cu cinci ani, cladirea sinagogii a fost scoasa la licitatie. A fost vânduta pentru 90 de milioane de lei unei firme fagarasene care se ocupa cu tratamente naturiste.

Pentru ca nu era vorba de o destinatie culturala, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Bucuresti a anulat vânzarea. De curând, sinagoga a fost din nou scoasa la vânzare.

Conditiile care au fost puse limiteaza ofertele care ar putea fi depuse. Sinagoga nu va putea fi restaurant sau bar, bordel sau locas de cult al unei alte religii.

100 de sinagogi

În România au fost construite aproximativ 100 de sinagogi. Dintre acestea doar 56 se afla în stare de functionare, aproape jumatate din monumentele de cult mozaic fiind în paragina.

Sinagoga din Fagaras a fost construita în 1870. În jurul anului 1940, dupa plecarea rabinului, sinagoga a fost lasata în paragina. Cu toate acestea, a functionat pâna acum 15 ani.

Actiuni de exterminare

În timpul celui de-al doilea razboi mondial, peste 3 milioane de evrei au murit în lagarele de concentrare, 1,4 milioane au fost executati si mai mult de 600.000 si-au pierdut viata în ghetouri.

Din Ardealul de Nord au fost dusi la Auschwitz 150.000 de evrei, iar din Basarabia si Bucovina, 250.000 au fost închisi în lagare sau au fost deportati.

În timpul regimului Antonescu, pâna în 1943, toti barbatii evrei erau dusi la munca silnica. Cele mai multe proprietati ale evreilor au fost rechizitionate sau vândute pe sume derizorii.

230 de membri

În ianuarie 1941, în timpul rebeliunii legionare, sinagoga de pe strada Poarta Schei a fost vandalizata de „camasile verzi”.

Cladirea, construita în 1901, a fost renovata de curând. Cealalta sinagoga din Brasov, cea de pe strada Castelului nr. 64, a ramas în ruina.

„N-avem posibilitatea materiala s-o refacem si, din pacate, la câti evrei mai suntem în Brasov, si sinagoga de pe Poarta Schei este prea mare”, spune Tiberiu Roth, seful Comunitatii evreiesti din Brasov.

Astazi, comunitatea brasoveana numara doar 230 de membri.

Petronela Rotar[Brasoveanul]