SIF-urile urmeaza evolutia BET-ului cu o amplitudine marita
SIF-urile au dat in ultimii ani tonul pe Bursa. Si cand a fost vorba de cresteri, dar si cand piata a scazut, actiunile SIF-urilor au condus tendinta pe piata. De ce totusi cand Bursa creste, SIF-urile cresc mai mult, iar cand scade, SIF-urile sufera pierderi mai mari decat piata in ansamblu?
Actiunile societatilor de investitii financiare (SIF) au oferit in ultimii doi ani cele mai bune castiguri dintre titlurile lichide de la Bursa, aflandu-se in mod constant in centrul atentiei investitorilor. Nu insa fara a oferi si emotii investitorilor.
SIF-urile au alternat perioadele de crestere puternica cu cele de scadere, tragand automat toata piata dupa ele. Cu toate acestea, fluctuatiile inregistrate de aceste actiuni pe diferite perioade de crestere sau, respectiv, de scadere au fost mai mari decat cele pietei.
Astfel, pe cresterea puternica consemnata pe Bursa la inceputul anului trecut pana spre finalul lunii februarie, SIF-urile luasera un avans de 91%, in timp ce piata crescuse la nivelul indicelui BET cu 49%. Ulterior, pe corectia care a urmat, Bursa a pierdut 31% pe BET la sfarsitul lunii martie, in timp ce actiunile SIF-urilor au pierdut peste 37%.
Dupa o perioada in general de stabilizare pana la mijlocul verii, SIF-urile au inceput sa inregistreze din nou o crestere sustinuta, care
s-a intins, cu corectii modeste, pana practic la inceputul lunii februarie din acest an. De la reluarea trendului de crestere in vara lui 2005, actiunile SIF-urilor au avut o corectie ceva mai mare doar in luna august a acelui an. Din acel moment si pana pe maximul de la sfarsitul lunii februarie din acest an, SIF-urile luasera un avans de 88%. In acelasi interval de timp, BET a crescut cu 56%.
La fel ca si in 2005, cand incepusera anul cu un debut fulminant, dupa cresterea accelerata din primele saptamani ale anului curent, SIF-urile au inceput sa intre pe o tendinta de scadere, de aceasta data mult mai accentuata, care le-a dus cu aproape 40% mai jos fata de maximul acestui an la valorile din ultima saptamana a lunii iunie. Indicele BET pe de alta parte a inregistrat in aceeasi perioada avuta in vedere un declin de 24%.
In ultimele saptamani, pe revenirea pietei si inainte de scaderea de ieri, SIF-urile au castigat din nou cel mai mult, urcand in medie cu 25%, in timp ce piata a crescut la nivelul indicelui BET cu 17%.
Ieri, actiunile SIF-urilor au inregistrat o scadere puternica, de aproape 4%, celelalte actiuni lichide de la Bursa avand pierderi mai reduse.
Analistii de pe piata spun ca unul din principalele motive pentru care SIF-urile reactioneaza mai puternic decat piata este faptul ca aceste actiuni au fost si cele mai puternic subevaluate dintre titlurile mari de la Bursa.
„La SIF-uri a fost rezerva de subevaluare cea mai mare de-a lungul timpului. Daca ne gandim ca se tranzactionau la 300-500 de lei vechi/actiune, putem sa vedem ca diferenta e uriasa, mai ales ca si in prezent mai au o mica rezerva de subevaluare la nivelul unor preturi in jurul a 25.000 de lei vechi pe actiune”, a precizat Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest.
Panait a spus de altfel ca daca se analizeaza comportamentul SIF-urilor cu cele ale pietei in ansamblu, pe perioade mai scurte si specifice de timp, se poate observa ca trendurile, atat de crestere, cat si cele de scadere, coincid ca momente de declansare si durata in timp.
Brokerii spun ca aceste actiuni s-au aflat mereu pe o „lista scurta” in randul pietei.
„Publicitatea de care au avut parte SIF-urile este din nou un motiv pentru care aceste actiuni reactioneaza mai intens decat media pietei. SIF-urile s-au bucurat tot timpul de o mediatizare puternica, avand in vedere modul in care s-au format si faptul ca milioane de persoane au ajuns actionari in cadrul acestor societati, dar si prin rolul important pe care-l au in economie si prin faptul ca detin actiuni la societati aflate de-asemenea in prim-plan, cum sunt bancile”, a mai spus Iulian Panait.
In acelasi timp, a adaugat Panait, genul acesta de societati „suna cunoscut” pentru investitorii straini.
„Multe tari au avut societati gen SIF-uri, iar modul in care acestea au evoluat in timp le este cunoscut investitorilor straini. Toate erau puternic subevaluate la inceput si dupa aceea preturile au inceput sa recupereze din decalajul fata de nivelurile corecte, toate aveau restrictii in privinta detinerilor si au fost multe discutii pana cand acestea sa fie ridicate, iar investitorii straini au putut vedea in timp evolutia lor”, spune Panait.
„In Cehia si Slovacia, de exemplu, s-a ajuns practic la situatia in care fondurile s-au „spart”. O parte din ele au devenit fonduri deschise, ramanand astfel sub umbrela de fond public pentru ca aveau active lichide, iar cealalta parte, care avea active nelichide, s-a transformat intr-un fond inchis si acolo au devenit majoritari investitori mari”, a adaugat Panait.
Brokerii mai spun ca volatilitatea ridicata a SIF-urilor, peste cea a pietei, a fost data tocmai de factori externi, care nu tin de activitatea de baza a societatilor.
„SIF-urile au avut o componenta externa, care a influentat puternic cursul actiunilor. Fluctuatia mare a fost data tocmai de factori externi: ridicarea pragului de detinere la 1%, pretul neasteptat de mare platit de Erste pentru BCR, pe care nici unul dintre cei din piata nu-l astepta, modificarea din nou in acest an a regulilor privind detinerile pe care le pot avea investitorii”, a precizat Rares Nilas, directorul societatii de brokeraj BT Securities.
Nilas a mai spus ca tocmai din cauza unor astfel de factori, pe SIF-uri este foarte greu sa faci estimari privind evolutia actiunilor pe termene scurte.
„Ori de cate ori apare o astfel de informatie, de genul celor privind schimbarea regulilor de detinere, pretul reactioneaza foarte puternic. Ulterior, pe masura ce se anuleaza sau se mai diminueaza din fenomenul negativ, aceste actiuni cresc cu mai multa intensitate”, spune Rares Nilas.
Cresterea puternica inceputa in vara anului trecut a fost determinata de ridicarea pragului de detinere la 1% in cadrul acestor societati, si ulterior, a fost accentuata de pretul pe care Erste s-a aratat dispusa sa-l plateasca pentru a prelua controlul asupra BCR. In prima parte a acestui an, a intervenit un nou eveniment neasteptat, modificarea reglementarilor privind detinerile in cadrul SIF-urilor, conducand la o cadere a actiunilor, pana sub nivelurile de la finalul anului trecut.
Analistii de la KTD considera ca evolutia SIF-urilor are o amplitudine mai ridicata decat media pietei si ca urmare a faptului ca aceste titluri au ajuns sa fie mult mai tranzactionate decat restul titlurilor lichide de la Bursa.
„SIF-urile fac cea mai mare parte a rulajului de la Bursa. Saptamana trecuta, tranzactiile cu aceste actiuni au reprezentat 60% din rulajul pietei. Cand un numar atat de mic de societati ajung sa faca atat, ele dicteaza practic ce se intampla la Bursa, iar celelalte sunt evolutii colaterale”, a spus Emil Ogica, vicepresedintele KTD Invest.
In conditiile in care „toti investitorii au SIF-uri sau au avut la un moment dat”, iar aceste actiuni dau tonul pietei, este normal ca atunci cand intra pe o tendinta, aceasta sa fie mai accentuata decat cea a pietei, care nu face altceva decat sa urmeze trendul.
Volatilitatea ridicata a SIF-urilor se mai datoreaza in acelasi timp si faptului ca pe lichiditatea totusi redusa a pietei de capital de la noi, cursul titlurilor poate fi influentat relativ usor de speculatori.
„E clar ca e o piata mica, speculativa, care poate fi influentata foarte usor cu ordine mai mari de cumparare. Lichiditatea e buna doar raportat la ce free-float avem noi. Si tocmai de asta duce lipsa piata romaneasca, de instrumente lichide, de actiuni cu un free-float ridicat, care sa nu mai permita astfel de „miscari”.
„In prezent, nici nu ai practic ce sa faci, muti actiunile de pe cateva societati din sectorul financiar-bancar pe cele cateva din sectorul petrolier si invers. Daca vreau sa vand 0,1% dintr-un SIF, care nici nu inseamna mult, cu aceste 500.000 de actiuni daca le-as pune in ask (la vanzare – n.red.), clar se bulverseaza lumea. In acelasi timp, pe piata de la Viena care nu e cea mai lichida si pe un emitent ca Erste, care nu e totusi o companie foarte mare, pe un singur palier vezi ordine de doua milioane de actiuni”, a adaugat Ogica.
Tocmai datorita faptului ca variatiile SIF-urilor sunt mai intense decat cele ale mediei pietei, analistii de la KTD recomanda, cel putin „pana in 2007”, ca pe un trend ascendent al Bursei, un portofoliu diversificat trebuie sa includa cu pondere semnificativa actiuni ale SIF-urilor, pentru ca aratat ca au o performanta mai buna decat piata in ansamblu, dar totusi in perioadele de scadere, acestea sunt printre primele titluri la care ar trebui sa se renunte, deoarece in cazul lor scaderile sunt de amplitudine mai mare decat cele ale companiilor mai stabile de tipul Bancii Transilvania, BRD sau Petrom.
Catalin Ciocan
Ziarul Financiar