Si la bine si la rau

Apropo.ro / 02.12.2001, 19:58
Si la bine si la rau
Totul despre sex:  Tine-o treaza! Educatie sexuala: Adio penetrare Relatii: Decontarea unei relatii Confesiuni:   Cum a fost prima oara Împlinisem 23 de ani si înca nu eram maritata. Asta nu prea era pe placul neamurilor mele, care îmi prevesteau



Totul despre sex:  Tine-o treaza!

Educatie sexuala: Adio penetrare

Relatii: Decontarea unei relatii

Confesiuni:   Cum a fost prima oara



Împlinisem 23 de ani si înca nu eram maritata. Asta nu prea era pe placul neamurilor mele, care îmi prevesteau deja un viitor întunecat si nu pierdeau nici o ocazie sa-mi dea exemple de fete batrâne, care avea diverse fixatii si erau tinta bataii de joc a celor din jur. Mie nu prea îmi statea capul la maritis. Dar, fiindca cele trei surori ale mele, toate casatorite si cu copii, începusera sa ma priveasca de parca as fi suferit de o boala incurabila si mai aveam nitel si dadeam ortul popii, am acceptat sa ma întâlnesc cu baietii pe care mi-i prezentau ba o ruda, ba alta. Bineînteles ca nu îmi placea nici unul. Numai ca nu puteam sustine asta în fata familiei la nesfârsit. Asa ca am început si eu sa îi analizez si sa îi compar pe unii cu altii. Cele mai multe calitati parea sa le îndeplineasca Dumitru era trecut de 30 de ani, câstiga bine si nu prea le avea cu bautura.

Nu mi-a placut prea mult când l-am vazut. Era scund, doar cu câtiva centimentri mai înalt ca mine, si nici macar nu avea un chip prea frumos. Vorbea putin si avea aerul ca Pamântul trebuie sa se învârteasca dupa vointa lui. Dar, fiindca în oras era cunoscut ca „baiat bun, saritor si om de casa”, am acceptat propunerea de a ma casatori cu el.

Am facut nunta cu multi invitati, cu dar mare si petrecere pâna dimineata. De a doua zi, mi-am început viata de femeie maritata. Din fericire, aveam casa noastra si nu trebuia sa stam cu parintii lui sau ai mei.

La un an de zile dupa ce m-am maritat, ajunsesem sa nu mai am aproape nici o bucurie când veneam acasa. Mitica, morocanos cum era, abia scotea câte o vorba, asa încât nu mai vorbeam aproape deloc. Doar cu colegele mele de serviciu mai râdeam si, auzindu-le cum se chinuiau si cu serviciul, si cu copiii, iar unele dintre ele trebuiau sa mai aiba grija si de câte o soacra artagoasa, parca soarta mea mi se parea mai blânda. În câteva luni, am înteles ca ma aflam într-o dilema. Sotul meu era un barbat minunat, dar o arata numai când era beat si nu bea niciodata acasa, doar când se mai antrena cu colegii de pe santier.

În restul timpului, se purta cu mine la fel de urât si ma critica mereu. [sursa: destine.etopia.ro]