Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit de creștini pe 7 ianuarie
Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan. Foarte mulți români poartăƒ numele de Ion, Ioan sau Ioana,sau alte variante: Ionel, Nelu, Ionicaƒ, Nica, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionicăƒ sau Oana.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan Botezăƒtorul
ÎÂŽn trecut de Sfântul Ioan avea loc Țoronțoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păƒstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul săƒrbăƒtorilor de iarnăƒ. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele băƒtrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu săƒ le stropeascăƒ și apoi făƒceau o masăƒ comună.ƒ
Săƒrbăƒtoarea de Sfântul Ion mai este cunoscutăƒ și sub numele de Sânt Ion, ÎÂŽnaintemergăƒtorul Domnului sau €œSoborul Sfântului Prooroc Ioan Botezăƒtorul”.
Se știe din tradiția popularăƒ căƒ Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii săƒ se nascăƒ săƒnăƒtosi, făƒrăƒ malformații sau diformi. Totodatăƒ, ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în aceastăƒ zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbeazăƒ ziua de Sfânt Ion pentru că Dumnezeu săƒ le fereascăƒ gospodăƒriile de foc și animalele de fiarele săƒlbatice.
Tradiția ne spune căƒ în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie săƒ se stropeascăƒ cu agheasmăƒ nouăƒ, pentru a fi feriți de boli tot anul.
Se spune conform tradiției populare căƒ dupăƒ Sfânt-Ion se boteazăƒ gerul, adicăƒ se înmoaie frigul și începe săƒ se facăƒ mai cald.
De Sfântul Ioan Botezătorul nu se bea vin roșu, ci doar alb, se pomenesc morții care au decedat în condiții suspecte, se stropește casa cu Agheazma Mare.
Moartea Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ură ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiică ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată.
Săƒrbăƒtori Închinate Sfântului Ioan
Biserică a închinat lui Ioan șase sărbători: Zămislirea Sfântului Ioan (23 septembrie), Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august), Prima și a doua aflare a capului lui Ioan Botezătorul (24 februarie) și A Treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (25 mai).