Sfântul Apostol Andrei, creștinatorul românilor
Sfântul Apostol Andrei a predicat mai întâi în Țara Sfânta – la Ierusalim, în Iudeea, Galileea și Samaria – apoi în Asia Mica și pe țarmul apusean al Marii Negre, ajungând pâna în Sciția Mica (Dobrogea de azi). În acest ultim loc a intrat în contact cu o populație a carei credința, deși monoteista, era presarata cu puternice tradiții pagâne.
Dupa cum istorisesc specialiștii în creștinismul românesc timpuriu, Sfântul Andrei a lasat în urma o organizare primara a Bisericii creștine, transmițând harul divin ucenicilor sai, deveniți episcopi. Așa se face ca descoperirile arheologice au scos la lumina marturii care atesta o viața creștina intensa în provincia dintre Dunare și Marea Neagra, înca de la începutul secolului al II-lea. Peste câteva decenii, în secolul al III-lea, la Tomis, era atestata prima episcopie de pe actualul teritoriu al României, episcopie devenita ulterior Arhiepiscopie autocefala și Mitropolie.
Sfântul Andrei a fost primul ucenic al lui Isus Hristos. A fost martor al învierii Mântuitorului. Asemenea celorlalți apostoli, a ascultat de porunca lui Isus și a plecat la propovaduire. Dupa ce a întemeiat comunitați creștine în diferite locuri, a fost martirizat la Patras, în Grecia, fiind rastignit pe o cruce în forma de X. Moaștele Sf. Andrei au fost aduse la Constantinopol în anul 357 și depuse în Biserica Apostolilor. La începutul secolului XIII, cand trupele franceze ocupau Constantinopolul, cardinalul Petru din Capua a luat moaștele Sfântului Andrei și le-a depus la catedrala Amalfi.
Potrivit volumului „Zile și mituri – calendarul țaranului român” de Ion Ghinoiu, sarbatorile și obiceiurile românești de la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie corespund, ca data calendaristica, cu Dionisiacele Câmpenești ale tracilor și Saturnaliile romanilor. Sarbatoarea creștina a Sfântului Andrei s-a impus în conștiința credincioșilor împreuna cu unele dintre atribuțiile zeului uzurpat, realitate confirmata de obiceiurile, actele rituale și practicile magice din noaptea de 29 spre 30 noiembrie.
În noaptea de Sântandrei se desfașura în Moldova și Bucovina o petrecere asemanatoare cu Revelionul contemporan, numita Noaptea Strigoilor sau Pazitul Usturoiului. Pentru a fi feriți de acțiunea malefica a moroilor și strigoilor, care capatau înfațișare de lupi, tinerii puneau usturoi la ferestrele și ușile casei unde se desfașura petrecerea. Se credea ca între lasatul serii și miezul nopții de Sântandrei este un timp nefast, când strigoii vii (oamenii care se nasc cu caița sau cu o vertebra în plus, din legaturi incestuoase etc.) își parasesc trupurile fara știrea lor, iar strigoii morți ies din sicrie pentru a-i face pe oameni sa sufere. Fetele aduceau câte trei capațâni de usturoi, le puneau laolalta într-o covata pentru a fi pazite de o batrîna, la lumina lumânarii. Izolați de lumea de afara, tinerii cântau, jucau, beau și glumeau ca la Revelion, chiar în postul Craciunului.
În noaptea de Sântandrei, asemanator marilor sarbatori de înnoire a timpului (Craciun, Anul Nou, Sângiorz, Sânziene), se credea ca vorbesc animalele, se deschid mormintele și cerul, ard comorile.
Și un alt obicei, numit bocetul Andreiului, atesta aceasta sarbatoare. Dupa ce confecționau o papușa din cârpe, numita Andreiu, substitut al anului vechi, fetele o jeleau, ca pe mort, tot în noaptea de 29 spre 30 noiembrie.
Pentru ca Sfântul Andrei este creștinatorul înaintașilor, românii i-au dedicat un cult aparte. Pe lânga toponimia și hidronimia din Dobrogea, Sfântul Andrei este prezentat în colinde și balade populare care amintesc despre activitatea sa învațatoreasca și sfințitoare în acest spațiu.
În 2001, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a proclamat ziua praznuirii Sfântului Andrei, Ocrotitorul României, drept sarbatoare naționala bisericeasca.
În fiecare an, în zilele premergatoare praznuirii, dar mai ales în ziua de 30 noiembrie mii de pelerini din întreaga țara, dar și bulgari de pe malul drept al Dunarii poposesc la peștera în care apostolul a locuit la începutul mileniului I. Situata în localitatea Ion Corvin din județul Constanța, manastirea Peștera Sfântului Andrei a primit în 2003 un dar de preț din partea Mitropoliei Kefaloniei din Grecia – o parte din moaștele Sfântului.
În acest an, pelerinii de la manastire se vor putea închina și moaștelor Sfântului Stelian, ocrotitorul copiilor, dar și moaștelor Sfântului Dasie, se arata într-un comunicat remis MEDIAFAX de Arhiepiscopia Tomisului.
Moaștele Sfântului Dasie sunt aduse, marți seara, la manastirea Dervet de o delegație a Patriarhiei Bulgariei, condusa de Mitropolitul Ilarion al Durostorului. Miercuri, aceeași delegație le va conduce la Peștera Sfântului Andrei.
Înaintea liturghiei, Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia botezul a 13 prunci proveniți din centre de plasament din Constanța. Acțiunea este organizata de Fundația „Andrei Șaguna”. Este al 13-lea an consecutiv când se organizeaza o astfel de acțiune în care sunt antrenate personalitați ale vieții publice din Constanța și din țara. Anul acesta, unul dintre nași este academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici.
Dupa liturghie, va avea loc o agapa creștina. Cosma Mitu, starețul manastirii și vicar al Arhiepiscopiei Tomisului, a pregatit 5.000 de pachete cu mâncare pentru pelerini și 15.000 de sarmale de post.
Miercuri seara, la Casa de Cultura din Constanța va vea loc un concert la care vor putea fi ascultate primele colinde din acest an, în intepretarea Coralei Patriarhiei „Nicolae Lugu” și a unor corale dobrogene.
Mediafax