Sfantul Andrei, sarbatorit de peste 600.000 de romani

Conform datelor furnizate de Directie pentru Evidenta
Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, peste
322.000 de barbati, precum si peste 322.000 de femei isi serbeaza,
marti,
onomastica – de Sf. Andrei.

Majoritatea romancelor sarbatorite marti poarta numele de
Andreea (271.875 de persoane), peste 23.000 sunt
Andra, iar 20.090 se numesc
Andrea. Totodata, aproape 7.000 de femei poarta
numele Andreia, iar alte 89
Andruta sau Andrusa.

Se pune grau la incoltit

In ceea ce priveste barbatii, peste 300.000 poarta numele
Andrei, iar peste 12.000 poarta numele
Andras. De asemenea, peste 3.200 de romani se
numesc Endre, iar peste 3.400 sunt
Andreeas sau Andreas.

La nivel national, 781 de barbati poarta numele de
Andreiu, opt sunt Andrusa si
Andruta, iar alti 22 se numesc
Andries.

De Sfantul Andrei sunt legate cateva traditii pastrate din
vremuri indepartate.

Obiceiuri si traditii de Sfantul Andrei

„Santandrei” este o mare divinitate geto-daca
peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel
Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele si data de
celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a
predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile
Daciei.

Sfantul Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind omorat prin
rastignirea pe cruce, cu capul in jos, in localitatea Patras, langa
Corint. Crucea pe care fost rastignit a avut o forma mai aparte, in
X, careia i-a ramas numele de „Crucea Sfantului Andrei”.

Se pune usturoiul la ferestre sa alunge
strigoii

In secolul trecut, in noaptea de Santandrei (29 – 30 octombrie)
tinerii dadeau petreceri de pomina – Pazitul
Usturoiului.

Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si
strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi
ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de
lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local,
Noaptea Strigoilor.

In aceasta noapte sufletele mortilor ies din morminte si se
dueleaza cu strigoii vii. La cantatul cocosilor acestea se intorc
in pamant.

Fetele singure isi viseaza ursitul

Cand strigoii morti nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la
casele oamenilor unde incearca sa suga sangele celor ce au
nenorocul sa le cada in maini. Usturoiul le vine de hac acestora.
Pus la ferestre, la usi, la horn si pe corp (facandu-se si semnul
crucii) au menirea sa tina departe aceste spirite.

Fetele nemaritate pun grau sub perna sa
isi viseze ursitul

Pe langa acest obicei, fetele care vor sa isi afle ursitul,
viitorul sot, trebuie sa faca o turta subtire de faina de grau,
foarte sarata, coapta pe plita sobei si sa o manance inainte de
culcare.

Dupa acest ritual, baiatul care venea in vis sa ii aduca apa ca
sa isi potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta.

Tot pentru a visa ursitul, fetele isi pot pune sub perna 41 de
bobi de grau. Daca baiatul din vis vine si le culege, atunci acela
va fi alesul.

Tot de Sfantul Andrei este
pastrat obiceiul de a pune la incoltit grau. El va fi asezat la
lumina si udat frecvent, iar de Anul Nou se va interpreta: al cui
va fi mai inalt si mai bogat acela va avea mai mult noroc si va fi
mai sanatos.