Scandalul BRS : 26 de nume pe lista

BNR are multe din documentele care atesta acuzația de frauda de la Banca Româna de Scont (BRS) – iar ele construiesc drumul detaliat al banilor prin conturile a câteva zeci de persoane. Este vorba de sumele care au plecat din conturile deținute de Societatatea de Asigurare Astra și de Poșta Româna, au fost circulate prin diferite conturi și au sfârșit sub forma de cash în mâinile celor care au profitat de pe urma acestei scheme.

„Avem documente care arata de unde au plecat și unde au ajuns banii. Uneori, banii lasa urme” avertizeaza Nicolae Cinteza, directorul direcției de supraveghere din BNR, cel care se ocupa de afacerea BRS din partea Bancii Naționale.

BNR a înaintat o plângere penala împotriva a 26 de persoane care ar fi jucat rolul de pioni în acțiunea de scoatere a fondurilor din BRS. Fiecare dintre acestea ar fi redirecționat banii spre contul urmatorului pion și fiecare este acuzat ca ar fi utilizat creditul primit de la BRS în alte scopuri decât cel declarat.

Pentru a se evita raportarea la Oficiul de Combatere și Prevenire a Spalarii Banilor, intermediarii nu-și scoteau cash sume mai mari de 10 mii de dolari. Peste 50 de persoane din direcția de supraveghere din BNR investigheaza circuitul banilor de la BRS și încearca sa strânga toate firele afacerii, pentru a arata unde au ajuns banii.

O parte dintre ei au fost gasiți deja (este vorba de sume ale Poștei) în câteva conturi tranzitorii – nu apucasera sa ajunga prea departe. Despre alții exista indicii puternice în privința destinatarului final. Paguba totala este estimata la 15,2 milioane de dolari. Ei sunt însa recuperabili, daca se lucreaza bine, afirma aceleași surse din BNR.

„La BRS nu a fost o problema de supraveghere, ci una de gestiune” declara John F. Ewald, expert american care, înca din 1997, ofera consultanța Bancii Naționale. „Spuneți-mi ce ar fi putut BNR sa faca în plus ? Daca ai în fața un management hotarât, complice cu clienții care vor sa se lase furați, nici macar Superman nu poate face nimic”, spune el.

Nicolae Cinteza declara ca nu este dispus sa taca, și ca va trimite poliției toate schemele și numele persoanelor implicate.”Eu nu sunt dispus sa platesc pentru ce au furat alții și nu voi tacea daca se va încerca substituirea vinovaților cu subsemnatul”, spune Cinteza. El spune ca supravegherea BNR a sesizat cu ceva timp înainte, în ambele cazuri, tranzacții neobișnuite.

Cel puțin unul dintre șefii instituțiilor devalizate a fost chemat la BNR și avertizat în legatura cu plasamentele. Banca Naționala afirma ca a avertizat Poșta Româna în privința expunerii fondurilor în cazul în care se fac depozite la BRS.

Tot în cursul anului trceut. BNR a dat deasemeni mai multe amenzi unora dintre șefii BRS, între care președintelui Teodor Nicolaescu și Corinei Alexe, directoarea sucursalei București.

Pe de alta parte, Dan Nica, titularul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (acționarul majoritar de la Poșta) a afirmat saptamâna trecuta ca Poșta nu a fost avertizata în privința riscului și ca decizia de constituire a depozitului a fost luata pe baza condițiilor mai bune oferite de BRS.

„Daca singura judecata a fost nivelul dobânzii, înseamna ca cei care au luat aceasta decizie nu știu ca nivelul dobânzii îți poate semnala nivelul riscului”,a spus Cinteza. De asemenea, și Astra ar fi fost avertizata în privința afacerilor cu BRS.

Cinteza susține ca o frauda nu se poate preveni, ci doar descoperi, iar în cazul acesta primele indicii au fost sesizate cu aproximativ 2 luni și jumatate de la prima preluare de sume din contul unui client, fara acceptul acestuia.

El spune ca prevenirea unei fraude într-o banca se face prin diverse mecanisme interne ale bancii – management, acționari, clienți. În acest caz însa, toata lumea participa la furt.

„Cum sa previi o frauda când cârdașia între unii acționari și conducere, între conducere și ceilalți acționari, între hoți și reprezentanți ai unor pagubași a fost la ordinea zilei ?! Credeți ca întâmplator cel mai pagubit client a fost unul cu capital de stat ?” se întreaba Cinteza. Tot el adauga ca ancheta declanșata de BNR pe 14 decembrie este cea care a dus la arestarile care au început în 21 decembrie.

BRS avea ca acționar majoritar firma Gelsor, care a fost deținuta de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În acest moment, nu se știe care este cine este acționarul majoritar, respectiv daca mai este Gelsor sau firma Dramiral, care a cumparat acțiunile în decembrie.

Dramiral nu are aprobarea BNR pentru a deveni acționarul majoritar. Președintele BRS, Teodor Nicolaescu, este arestat în legatura cu afacerile de la BRS. El este cunoscut ca un fost apropiat al lui Sorin Ovidiu Vântu.

Cinteza: „Banii lasa urme”

1. Cum comentați acuzațiile care se aduc Bancii Naționale a României legate de acest nou scandal – Banca Româna de Scont?

Sunt mai multe variante pe care le gândesc. Prima, dar pe care o elimin rapid, e ca cei care aduc astfel de acuzații nu cunosc conținutul activitații de supraveghere. Supravegherea bancara n-a fost descoperita în România! O fac alții de mulți ani, dupa principii unanim recunoscute și acceptate (iar noi de câțiva ani folosim din plin experiența unor specialiști americani prezenți în Banca Naționala). Exista un comitet internațional de coordonare a activitații de supraveghere ale carui principii au fost acceptate și de România. România dorește integrare – atunci trebuie sa acceptam și principiile despre care am vorbit.

A doua varianta la care ma gândesc e aceea ca „țipatul” vine dinspre cei care, într-un fel sau altul, cunoscând sau participând activ la ceea ce s-a întâmplat la Banca Româna de Scont, au devenit astfel complici.

Îmi vine în minte acum nemulțumirea unor așa ziși fondatori ai bancii fața de masura luata de Banca Naționala a României (n.r.- administrarea speciala) sau problema cu discheta fostului președinte Teodor Nicolaescu pe care subsemnatul a ridicat-o. N-au fost fondatori.

Am primit recent o scrisoare de la unul din fondatorii bancii. Conținutul ei este total diferit de ceea ce s-a publicat în presa, și poate ar fi util sa îl prezentați. Nu 2-3 directori din Banca Româna de Scont reprezinta acționariatul fondator al bancii. În ceea ce privește discheta. Ce s-ar fi întâmplat daca cineva din banca, implicat în tranzacțiile identificate ca frauduloase, ar fi folosit-o ulterior arestarii președintelui bancii, pentru a efectua sau corecta anumite tranzacții?

Aceste dischete sunt personalizate, afișeaza automat la finele jurnalului contabil numele celui care a efectuat tranzacția. Care ar fi fost comentariul ziaristului daca, în timp ce noi verificam în banca tranzacțiile respective, ar fi fost înregistrate tranzacții pe numele fostului președinte?

Am fost acuzați ca ridicam documente. Cum altfel putem proba acuzațiile respective?! Au fost 4-5 documente originale care au fost înscrise în primul proces verbal întocmit și ulterior predat poliției. La fel s-a întâmplat și cu discheta. Si atunci îmi vine în minte a treia varianta: ori se încearca intimidarea noastra ori totul e o diversiune de tipul celei de la FNI. Se arunca vina pe instituții (de preferința cât mai multe) pentru a se deturna atenția de la persoanele cu adevarat vinovate.

2. Si totuși domnule director, supravegherea bancara nu putea sa sesizeze ce s-a întâmplat acolo?

Dar supravegherea bancara a sesizat ca acolo se întâmpla ceva!!! A aparut o contradicție între solvabilitatea peste limita minima ceruta de Banca Naționala și lichiditatea imediata a bancii care, dupa o majorare a capitalului social cu 50 de miliarde de lei, scadea. Ceva era în neregula, și atunci, imediat dupa raportarea primita pe 10 decembrie pentru luna noiembrie, am declanșat – pe 14 decembrie – la toate unitațile bancii un control care, prin conținutul sau, era diferit de ceea ce înseamna supraveghere.

Refuzul fostului președinte Nicolaescu de a pune la dispoziția echipei de inspecție patru contracte de credit cu documentația aferenta a fost urmat în aceeași zi (19 decembrie) de comunicarea verbala pe care i-am facut ca, în aceste condiții, administrarea speciala e iminenta și de dispariția președintelui.

De altfel, primele arestari au fost efectuate în data de 21 decembrie 2001 pe baza scrisorii și informațiilor furnizate de Banca Naționala a României. În opinia mea perspectiva imediata a administrarii speciale a fost mecanismul care a declanșat publicarea imediata a înregistrarilor audio. Altfel nu-mi explic de ce n-au fost facute publice în intervalul de 1-2 zile imediat de dupa înregistrare. Ceea ce a urmat se știe.

3. Putea supravegherea bancara sa previna caderea Bancii Române de Scont și fraudele de acolo?

Sa nu uitam ca, prin doi mari clienți care au conturi deschise aici, se pare ca statul a fost destul de pagubit. O banca se poate prabuși chiar daca în acea banca nu s-a furat nimic. Cum?

Simplu. Ca în orice afacere și aici intervine riscul. Exista un risc de expunere, risc de curs, risc de dobânda, risc de credit, risc de management etc. Rolul nostru este de a identifica orice forma de risc în faza când acesta se manifesta ca tendința și de a-l limita la un nivel acceptabil. Nu suntem pândari.

O frauda nu se poate preveni ci doar descoperi dupa ce s-a produs. Ceea ce se poate discuta este viteza cu care este descoperita. În cazul Bancii Române de Scont ea a fost sesizata la aproximativ 2 luni și jumatate de la prima preluare de sume din contul unui client fara acceptul acestuia.

Închipuiți-va ce ar însemna ca toate tranzacțiile unei banci sa fie supuse controlului preventiv al Bancii Naționale!! Într-o banca pot fi milioane de conturi.

Exista o lege a contabilitații, exista norme de evidența contabila, exista control intern în fiecare banca și mai exista și conștiința fiecaruia. Exista totuși o metoda de a preveni fraudele, ca de altfel toate infracțiunile prevazute de Codul Penal.

Aceasta este pedepsirea drastica a celor cu adevarat vinovați, și acesta nu este atributul BNR. Credeți-ma ca, vazând circuitul banilor furați, am convingerea ca, cel puțin în cazul Astra, furtul a fost dirijat și premeditat. O sa-mi spuneți ca exagerez. Ei bine NU.

Dupa controlul facut la Banca Româna de Scont, înca din luna martie 2001 Banca Naționala a României a sesizat asupra expunerii societații Astra pe un singur client – Construct Group International – operațiune care noua ni s-a parut suspecta, chiar daca nu prezenta riscuri pentru banca.

Urmarea? S-a continuat pomparea de bani. De ce era nevoie sa transferi sume de la Citibabk, Banca Româneasca sau Banc Post în contul unei societați de valori mobiliare la Banca Româna de Scont, societate care, din câte știu, nici nu era autorizata ca intermediar pentru astfel de tranzacții?! Nu se puteau cumpara titluri de stat și prin cele trei banci?!

4. Vorbeați de circuitul banilor. Ce ne puteți spune?

Cineva spunea ca banii sunt fungibili și ca cine nu știe asta nu știe meserie. Ei bine, s-a înșelat!! Uneori banii lasa urme!

Va pot spune ca, din miile de tranzacții verificate pâna acum, doar într-un singur caz nu am putut stabili circuitul complet al banilor.

5. Caderea Bancii Române de Scont pune în pericol sistemul bancar românesc?

Aceasta banca reprezinta 0,2% din activele bancare. Raspunsul vine de la sine.

John F. Ewald, cel care acorda consultanța Bancii Naționale pe probleme de supraveghere, susține ca la Banca Româna de Scont a fost o frauda în gestiune și nu o problema de supraveghere bancara a BNR. El menționeaza ca gestiunile sunt controlate în primul rând de managementul bancii, apoi de catre acționari și în al teilea rând de clienți.

„Când apar falsificari, raspunderea este a managementului. Descoperirea eventualelor falsuri cade în raspunderea Consiliului de Administrație din banca, a controlului intern, a cenzorilor. Este responsabilitatea Consiliului de Administrație din fiecare banca sa acționeze conform legii și conform celor mai bune practici. Tot Consiliul de Administrație are raspunderea de a nu permite bancii sa lucreze ilegal ori în scopuri incorecte. Daca se încalca legea prin fraude, trebuie sa intre în joc Codul Penal”, a declarat John Ewald.

Ziarul Financiar