Scaderea euro da peste cap întreaga economie

Dupa o luna de apreciere amețitoare a leului, confuzia și dezordinea risa sa cuprinda economia luata prin surprindere de întarirea monedei naționale cu aproape 20% în termeni reali.

Cel mai dureros efect îl resimt companiile care au de încasat în aceasta perioada sume exprimate în valuta contractate înainte a se fi conturat rastunarea jocului de pe piața valutara. Acestea platesc din greu pentru obiceiul capatat în ani de zile în care instrumentul de conservare a valorii unui contract era legarea acestuia de o valuta.

Sunt lovite mai ales profiturile companiilor care încaseaza sume în valuta ori doar exprimate în echivalent valuta, și au de facut în schimb plați în lei. Iar pierderile sunt cu atat mai mari cu cat asemenea aprecieri ale leului – 5,6% fața de euro, respectiv 8,6% în raport cu dolarul – într-un interval de numai o luna, erau aproape imposibil de anticipat. De asemenea, costul salariilor negociate în lei este resimțit de companiile cu venituri legate de valute.

Se știe ca aprecierea leului afecteaza în primul rand veniturile exportatorilor. De cealalta parte, sporesc marjele de caștig ale importatorilor, care mențin prețurile în lei, dar cheltuie mai puțin pe valuta necesara achizițiilor. Ramane de vazut în ce masura comercianții care practica prețuri exprimate în euro le vor menține la vechile niveluri, chiar daca echivalentul încasarilor în lei este mai mic. Oricum, este puțin probabil sa vedem ieftiniri nete ale marfurilor din import, cu toata frenezia promoțiilor de sezon.

„Evoluția din ultima perioada a cursului de schimb este pozitiva pentru importuri și negativa pentru exporturi. Partea buna este ca raporturile de schimb evolueaza relativ stabil, ceea ce cred ca va continua și în perioada urmatoare”, afirma Paul Nuber, director general al Nestle Romania, subsidiara producatorului elvețian din industria alimentara. Nestle Romania, exporta în jur de 20% din producția de napolitane Joe de la Timișoara. Nuber spune ca aprecierea leului a venit pe un fond de speculații pe termen scurt.

„Ratele dobanzii pe termen scurt la lei sunt mult mai mari decat inflația, ceea ce determina jucatorii sa vanda euro și sa faca plasamente pe termen scurt în lei”, adaugat el. Nestle Romania preconizeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste 50 mil. euro.

„Deprecierea euro și a dolarului ne influențeaza negativ activitatea, pentru ca în jur de 60% din producție merge la export, în principal în statele Uniunii Europene. Deocamdata nu-mi dau seama cat de mare este pierderea, dar oricum nu avem nici o masura prin care sa ne protejam”, comenteaza Andrei Menhardt, președintele producatorului de mobila Silvarom București. Compania a realizat pe primele noua luni ale anului o creștere reala de circa 10% a cifrei de afaceri, iar pe întregul an mizeaza pe afaceri de circa 20 mil. euro.

O data creata impresia ca prabușirea euro și mai ales a dolarului nu se mai oprește, publicul se vede sub presiunea impulsului de a scapa rapid de economiile în valuta, chiar cu prețul pierderii unor sume importante. Și astfel apare un alt aspect dureros al obișnuirii pieței cu noua mișcare a cursului de schimb al leului.

O problema particulara creata de caderea spectaculoasa a euro pe piața de la București este situația în care ajung unele banci comerciale cu capitalul social varsat în valuta, de a nu mai îndeplini nivelul minim cerut de BNR.

De partea celor în caștig de pe urma acestei conjuncturi se regasesc în fruntea listei cei care au rambursat datorii în valuta sau de onorat contracte cu valoarea în valuta – spre disperarea celor care au de încasat și nu s-au acoperit pentru o asemenea rastunare a evoluției cursului. În același timp, este încurajata economisirea în lei, pe masura lovitorii primite de încrederea aproape oarba a publicului în valuta.

Dupa noul salt în gol facut vineri, cursul leu/euro a ridiculizat orice prognoza anterioara: la 37.560 de lei pentru un euro curs calculat de BNR, rezultatul jocului de pe piața valutara tinde sa capete nuanțe speculative, care nu fac decat sa mareasca debusolarea clienților bancilor. În același timp, dolarul s-a apropiat la un pas de pragul de 28.000 de lei, demoland orice urma de încredere în monenda americana atat de prețuita pana nu de mult în Romania.

O luna de cadere aproape constanta a cursurilor celor doua valute corespunde unei luni de absența a bancii centrale de pe piața. Iar absența s-a reflectat fidel într-o scadere a rezervei valutare consemnate la sfarșitul lunii noiembrie, dupa luni la rand de creștere puternica pe seama cumpararilor din piața: minus 28,1 milioane euro, pana la 9,92 miliarde euro, pe fondul unor plați de 98,7 milioane de euro aferente datoriei externe.

BNR ezita sa dezminta decizia de pe 29 octombrie de a lasa o mai mare libertate pieței în stabilirea cursului de schimb al leului. O vreme, jucatorii au fost ținuți în frau de „umbra” obișnuitelor intervenții ale bancii centrale, însa o data testata „somnolența” BNR așa-zisele praguri psihologice ale cotațiilor leu/euro și leu/dolar au cazut unul dupa altul sub presiunea vanzarilor de valuta.

Și astfel, piața a ajuns sa speculeze la maximum reticența BNR de a interveni așa încat cursul sa mai înregistreze și fluctuații, rupand trendul de cadere mai mult sau mai puțin constanta.

Sigur ca oferta de valuta este mare, cu tendințe de creștere în aceasta perioada avand în vedere inclusiv sumele trimise de romanii din strainatate, precum și nevoia de lei a companiilor care vand valuta pentru plați de salarii și prime de sezon. Numai ca relația dintre banci și clientela a consemnat deficite importante în ultima vreme. Astfel, în saptamana 23 – 30 noiembrie, clienții bancilor au cumparat zilnic, în medie, cu 11 milioane de euro mai mult decat au primit la vanzare instituțiile de credit. Și chiar în aceste condiții, euro a pierdut 2,33%, iar dolarul a coborat cu aproape 4%.

Cum au fost acoperite deficitele pentru a fi menținuta tendința de apreciere în salturi a leului? Bancile au adus din banii proprii pe piața, surse din piața afirmand ca unii jucatori au ajuns sa-și preschimbe în lei și valuta adusa ca aport la capitalul social pentru a profita de conjunctura evoluției cursului.

Așa încat vanzarile continua în avalanșa, cu scopul clar al caștigului obținut din cumpararile ulterioare ale valutei, la prețuri considerabil mai mici.

Numai ca la asemenea proporții ale caderii euro și dolarului, revine în discuție ipoteza unei intervenții-surpriza a bancii centrale, atat timp cat piața nu se arata preocupata de gasirea unui nivel de echilibru.

Cand leul se apreciaza cu peste 3,6% atat în raport cu euro cat și cu dolarul în numai cinci zile de tranzacționare, se poate vorbi de o mișcare necontrolata a cursului, care poate afecta economia reala, cel puțin pe termen scurt, din cauza confuziei create și a lipsei de pregatire a jucatorilor. „Nu cred ca aceste diferenșe mari de curs valutar sunt recomandabile, avand în vedere efectele pe care le pot genera. Cred ca Banca Naționala a dat dovada de o slaba capacitate de anticipare a pieței”, afirma Dan Viorel Șucu, președintele grupului Mobexpert.

„Chiar daca euro a scazut cu peste 8%, noi pastram prețurile în euro pentru produsele pe care le vindem în magazine. Daca le-am menținut în euro atunci cand euro creștea, este normal sa le menținem în euro și atunci cand aceasta moneda scade. Aceasta coerența speram ca va fi observata și de clienți, care sa sesizeze ca prețurile în lei sunt acum mai mici, iar acest lucru sa determine o creștere a vanzarilor. Din pacate, exista unii comercianți, care și-au adaptat imediat sttructura de prețuri, crescandu-le în euro, pentru a le menține în lei. Chiar daca acest lucru ne aduce pierderi, noi vom menține prețurile în euro la același nivel”, spune Șucu.

Grupul desfașoara pe langa comerț și activitate de producție, profitabilitatea din acest sector urmand a fi și mai afectata de scaderea euro.

„Noi am negociat cu sindicatele salarii în euro. Cum creștea euro cu valori de peste 3%, cum veneau sindicatele pentru a mari salariile în lei. Pana acum nu au venit și pentru a le micșora, deși moneda europeana a scazut cu 8%. Nu știu ce vom face caci nu putem sa le dam oamenilor salarii mai mici, mai ales acum în preajma sarbatorilor”, adauga șeful Mobexpert.

Dupa caderea rapida a cursurilor este de așteptat sa apara și refluxul, chiar în absența unei intervenții a BNR, o data ce vor fi epuizate resursele speculative și cererea de valuta își va spune cuvantul. Analiștii anticipeaza o revenire a cotațiilor dupa perioada Craciunului și apoi în ianuarie, avand în vedere tradiționalul deficit de valuta înregistrat în perioada respectiva.

Razvan Voican / Ionuț Bonoiu / Georgiana Stavarache
Ziarul Financiar