SAPARD – soluția miraculoasa pentru agricultura României?

Agenția SAPARD din România ar putea fi acreditata de catre Comisia Europeana pâna la începutul lunii august, dupa ce reprezentanții Direcției Generale pentru Agricultura a Comisiei Europene vor sosi în România, în perioada 1-5 iulie, pentru o ultima vizita de evaluare, în care va fi apreciat gradul de pregatire la nivel local, regional și central pentru preluarea managementului fondurilor acordate de UE.

Experții CE vor avea întâlniri la Ministerul de Finanțe și la Agenția SAPARD și vor face înca o vizita în teritoriu (cea de-a cincea) la unul dintre cele opt Birouri Regionale ale Agenției.

Urmeaza raportul final al Direcției Audit, consultari interservicii în Comisia Europeana și, în final, semnarea de catre comisarul european pentru agricultura, Franz Fischler a acordului de preluare a managementului financiar al programului SAPARD de catre autoritațile românești din domeniu.

„Noi ne-am facut datoria integral, speram ca acreditarea externa a Agenției SAPARD sa aiba loc înaintatea vacanței de vara, sfârșitul lunii iulie – început de august, dar înca nu se știe cu certitudine data exacta”, spune secretarul de stat în MIE Maria Crivineanu.

Prezentarea naționala a programului SAPARD, în 30-31 mai, la București, a fost considerata buna la experții CE, alte țari care au primit deja acreditarea au fost nevoite sa refaca prezentarea naționala de mai multe ori, însa în cazul României autoritațile europene s-au declarat mulțumite, a mai spus Maria Crivineanu.

Istoric

Dupa anul 1989, Uniunea Europeana a susținut financiar tranziția economica și politica a țarilor din Centrul și Estul Europei prin intermediul Programului PHARE.

Cu prilejul reuniunii Consiliului European de la Luxemburg din decembrie 1997 a fost luata decizia implementarii unor noi instrumente financiare de pre-aderare (ISPA și SAPARD) începând cu anul 2000, care sa suplimenteze asistența financiara nerambursabila acordata prin Programul PHARE statelor candidate la integrarea în Uniunea Europeana.

ISPA (Instrument for Structural Policies for pre-Accession) este destinat sectorului transporturilor și protecției mediului, iar SAPARD (Special pre-Accession Programme Agriculture Rural Development) – agriculturii și dezvoltarii rurale.

Cele doua instrumente financiare de tip pre-structural (ISPA și SAPARD) împreuna cu PHARE, ar trebui sa ridice valoarea asistenței neramabursabila acordata României în procesul de preaderare la peste 600 de milioane euro pe an, ceea ce ar însemna o creștere de circa șase ori comparativ cu nivelul anului 1997.

Cea mai mare provocare, în pregatirea aderarii la Uniunea Europeana, pentru țarile din sud-estul Europei este actuala subdezvoltare din mediul rural.

Ca raspuns la marile problemele economice cu care se confrunta acesta zona, în România, SAPARD urmarește exploatarea marelui potențial al zonelor rurale prin finanțarea proiectelor care încurajeza o productivitate mai mare și o infrastructura mai buna, și care, în schimb, se așteapta sa îmbunatațeasca capitalul uman deficient și ineficient prin prevenirea migrației catre zonele urbane, prin atragerea tinerilor și a femeilor catre sate și creșterea populatiei rurale.

Pentru România, SAPARD are o importanța deosebita în îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, deoarece agricultura și dezvoltarea rurala reprezinta baze importante pentru stabilitatea politica, economica și sociala, într-o țara în care componenta rurala ocupa un rol primordial.

Premierul Adrian Nastase declara, în aprilie 2002, ca agricultura „va fi cea mai mare problema a României în cadrul procesului de integrare în Uniunea Europeana”.

Atât oficialii de la Bruxelles, cât și autoritațile de la București așteapta ca Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultura și Dezvoltare Rurala (SAPARD) sa rezolve în mod miraculos criza cu care se confrunta agricultura și mediul rural din România.

Ce este SAPARD?

Scopul principal al programului SAPARD este susținerea unor schimbari structurale în agricultura și în sectoarele rurale și implementarea acquis-ului comunitar. Uniunea Europeana a inițiat programul în 10 state candidate la aderare din centrul și estul Europei – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și România.

Programul, care este planuit pâna în anul 2007, va funcționa între anul 2000 și momentul în care România adera la UE. Implementarea sa va fi asigurata de Agenția SAPARD, în colaborare cu Centrul General pentru Dezvoltare Rurala și Centrul General pentru Agricultura și Alimentație.

Îmbunatațirea infrastructurii rurale

Prin SAPARD, vor fi susținute proiecte privind execuția și modernizarea de drumuri comunale, de execuție a unor lucrari de alimentare cu apa și de canalizare. Valoarea programului este de aproximativ 400 de milioane de euro, din care pentru drumuri comunale sunt alocate 264 de milioane euro, pentru rețelele de apa potabila 75 de milioane euro și pentru rețelele de canalizare 60 de milioena euro.

Totodata, Banca Mondiala a lansat în România, începând cu anul 2001, un alt program ce vine în sprijinul dezvoltarii infrastructurii rurale și care va putea oferi solicitanților sprijin pentru cofinanțare. Toate aceste programe se deruleaza în strânsa complementaritate, urmarindu-se realizarea, la nivel național, a unei dezvoltari integrate.

Îmbunatațirea marketingului

La ora actuala în România exista pe piața importante producții agricole comercializate fara o prelucrare prealabila, iar condițiile improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiționare și marketing determina, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producție, excepție facând vânzarea directa a produselor din exploatația agricola.

În zonele rurale sunt amplasate numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, constatându-se și un grad mare de uzura a capacitaților productive existente.

Bugetul total al segmentului de îmbunatațire a prelucrarii și marketingului produselor agricole și piscicole se ridica la 468,1 milioane euro, în perioada 2000-2006. Contribuția UE la aceasta suma va fi de peste 175 de milioane euro.

Pentru sectorul lapte și produse lactate se vor aloca 116 milioane euro; pentru sectorul carne – 110 milioane euro; cereale – 60 milioane euro; oleaginoase – 15 milioane euro; vinificație – 42 milioane euro; fructe, legume și cartofi – 80 milioane euro; pește – 30 milioane euro; zahar – 15 milioane euro.

Asistența tehnica

Asistența tehnica SAPARD va urmari sa asigure implementarea programului într-un mod eficient, transparent și strict, printr-un proces efectiv de diseminare a informațiilor privind Programul, investiții prevazute, obiective, strategii și metode operaționale.

Totodata se vizeaza asigurarea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare, în scopul unui management mai bun al intervenției și îmbunatațirii rezultatelor, bazat pe o evaluare suplimentara, activitați de evaluare și studii de optimizare a investițiilor.

Bugetul total al asistenței tehnice pentru România este de 70 milioane euro, din care contribuția comunitara depașește 52 milioane euro.

Agricultura, astazi

Principala problema economica rurala din România este productivitatea scazuta, reflectata direct în discrepanța dintre salariile din sectorul formal și cele din sectorul tradițional. De asemenea, infrastructura rurala este slab dezvoltata, iar capitalul uman este scazut și neperformant. Productivitatea scazuta este o consecința a lipsei de resurse financiare și a unei piețe de credit aproape inexistente.

În primul rând, productivitatea scazuta rezulta din nivelul scazut de diversificare a producției agricole: 66% din întreaga suprafața agricola este cultivata cu cereale, deși multe regiuni nu sunt potrivite pentru aceasta.

De aceea, nu este deloc surprinzator faptul ca, productivitatea pe hectar, este de doua-trei ori mai mica decât în statele vestice.

Nivelul scazut de diversificare rezulta din faptul ca majoritatea țaranilor români continua sa practice agricultura tradiționala de subzistența, din cauza lipsei de resurse financiare.

În al doilea rând, în comparație cu 1989, numarul animalelor crescute în ferme a scazut dramatic: vacile de carne cu 48%, porcii cu 36% și vitele cu 27%. Mai mult, productivitatea animalelor crescute în ferme, deși apropiata de cea a țarilor vecine, este inferioara țarilor membre UE.

Al treilea factor care afecteaza productivitatea îl reprezinta dotarile insuficiente și, în plus, deprecierea fizica a celor existente: 50% din tractoare sunt mai vechi de 8 ani, în timp ce 60% dintre combinele seceratoare sunt mai vechi de 10 ani.

În al patrulea rând, productivitatea scazuta rezulta din utilizarea slaba a fertilizatorilor: cantitatea de fertilizatori folosita în zonele rurale românești este de 4 ori mai mica decât cea folosita în țarile membre ale UE.

Agricultorii continua sa foloseasca fertilizatori naturali deoarece nu au destul profit încât sa-și permita achiziționarea unora performanți.

Un al cincilea factor este neexpolatarea suficienta a turismului rural, în ciuda potențialului imens pe care îl ofera România din acest punct de vedere.

Infrastructura rurala precara

A doua mare cauza a subdezvoltarii zonelor rurale din România este infrastructura precara. La nivelul anului 1998, din 2686 de sate existente, 1399 nu aveau acces la apa potabila. În al doilea rând, zonle rurale dispun de o rețea de transport nesatisfacatoare. Un sfert din drumurile din regiunile rurale sunt „drumuri de țara”. De asemenea, sistemul de comunicații slab dezvoltat îngradește accesul publicului la informație.

În al treilea rând, mediul rural se confrunta cu o criza a serviciilor medicale. În anii ’90, proporția de paturi în spitale a țarilor membre ale UE era de 7,8%, în timp ce pentru România ajungea la 7,6%.

Cu toate acestea, în sectorul rural, proporția este de doar 1,7%. Din 2.686 de sate, 148 nu au doctor, în timp ce 378 de sate au câte un doctor pentru mai mult de 3.500 de oameni.

Lipsa capitalului uman

Potențialul uman insuficient din zonele rurale este reflectat de nivelul densitații populației: sub 48 de locuitori/km2, care este de zece ori mai mica decât densitatea urbana (484,8 locuitori/ km2).

Din 1966, populația rurala a scazut cu 16%, iar în vestul țarii s-a redus cu aproape 50%. Caderea demografica se datoreaza migrarii intense spre mediul urban și creșterii slabe a populației.

Ca rezultat al migrarii, populația de la sate este caracterizata de o îmbatrânire demografica: unul din trei oameni din regiunile rurale are peste 50 de ani. Doua treimi dintre cei care muncesc pe cont propriu au peste 50 de ani, iar o treime au peste 65.

Șanse de reușita și întârzieri

Specialiștii considera ca SAPARD poate fi un succes, deoarece masurile sale se adreseaza exact problemelor esențiale existente în zonele rurale ale României. În ceea ce privește practicabilitatea SAPARD, succesul sau implica doua provocari serioase: lipsa spiritului de inițiativa și corupția din România.

În primul rând, de vreme ce rolul actual al programului este sa finanțeze proiecte care urmaresc implementarea principalelelor masuri, se așteapta ca raspunsul societații românești sa apara prin inițierea și propunera proiectelor necesare.

Marea problema, din acest punct de vedere, consta în faptul ca spiritul de inițiativa este scazut, mai ales în zonele rurale din România. O asemenea situație rezulta în principal din caracteristicile actualului sistem educațional în care inițiativele nu sunt nici încurajate, nici valorificate.

În al doilea rând, succesul programului va depinde, într-o mare masura, de o alocare onesta și eficienta a fondurilor, în condițiile în care corupția din România este o problema departe de a fi rezolvata.

Prin urmare, deși SAPARD este raspunde actualelor probleme economice ale mediului rural din România, este nesigur daca potențialul sau poate fi în întregime exploatat în acest moment. În consecința, se așteapta ca programul sa nu aiba rezultate clare pe termen scurt, și chiar este posibil, ca și pe termen lung succesul sau sa nu fie cel scontat.

SAPARD a avut parte de numeroase poticneli care au dus la situația ca țara noastra sa fie una dintre ultimele trei țari care nu au reușit înca sa primeasca acreditarea externa a agenției SAPARD.

Dupa lungi dispute pe marginea controlului agenției SAPARD, în septembrie 2000, Guvernul a decis înființarea Agenției în subordinea Ministerului Agriculturii, cu birouri regionale în București, Târgoviște, Craiova, Timișoara, Alba-Iulia, Satu-Mare, Iași și Constanța.

La 2 februarie 2001 a avut loc semnarea Memorandumului de finanțare multianuala 2000-2006. La începutul anului 2002, la Bruxelles, a fost semnat Acordul Anual între România și Comisia Europeana pentru finanțarea programului SAPARD, prin care autoritațile de la București au reușit sa convinga oficialii UE sa modifice termenul limita de valabilitate a angajamentului anual pe 2000 pâna la data de 31 decembrie 2003, fața de 31 decembrie 2002 cât era prevazut inițial.

În acest fel, cei aproximativ 300 milioane de euro aferenți anilor 2000 și 2001 nu sunt pierduți, ei putând fi cheltuiți pâna sfârșitul lui 2003.

Începând din 7 mai 2002, s-a lansat procesul de depunere și evaluare tehnica a proiectelor din programul SAPARD pentru îmbunatațirea prelucrarii și marketingului produselor agricole și piscicole și dezvoltarea infrastructurii rurale.

Daniel VoiculescuZIARUL FINANCIAR