Șantierele navale sunt sufocate de comenzi
În agonie pâna anul trecut, șantierele navale românești încep sa ia parte la revigorarea industriei mondiale de profil și sa își readuca aminte de vremurile bune de dinainte de 1990.
„Este o perioada de boom aproape fara precedent. Suntem ocupați complet pâna în 2006 dar avem comenzi și pentru 2007. Cu toate acestea, primim vizite aproape non stop din partea armatorilor straini. Exista cerere pentru toate tipturile de nave pe care le producem”, sintetiteaza Stelian Stancioiu, director general al Severnav, situația întregii industrii românești de construcții navale.
Principala „vinovata” pentru aceasta situație este creșterea economica a Asiei (în special China și Japonia), care a determinat o ascensiune fara precedent a comerțului maritim și a convins armatorii ca este cazul sa își suplimenteze flotele.
Datorita creșterii puternice a cererii de oțel pe piața chineza, comerțul maritim cu materiile prime de baza pentru obținerea oțelului – carbune și zacamânt de fier – se afla la maxime istorice. Aceiași este situația și la petrol.
Anul acesta se estimeaza ca navele vor transporta circa 1 miliard de tone de carbune și zacamânt de fier, fața de 800 de milioane tone în 2001 sau 600 de milioane tone în 1991.
În plus, la nivel mondial exista o serie de reglementari noi în domeniul transportului petrolier și al gazelor lichide, care obliga armatorii sa își înlocuiasca navele vechi cu nave noi, cu pereți dubli sau chiar tripli.
Urmare a acțiunii celor doi factori, piața mondiala a construcțiilor de nave se afla la maximul ultimilor zece ani: comenzile din nave reprezinta în prezent circa 21% din totalul flotei mondiale, dupa ce ani buni nu a ieșit din intervalul 10 – 15%.
Practic, toate șantierele navale funcționale în prezent la nivel mondial lucreaza la capacitate maxima. „Este perioada de revenire dupa atentatele din 11 septembrie 2001. În ultimii ani, comenzile din partea armatorilor au fost foarte puține pentru ca nimeni nu dorea sa își asume riscul achiziției unui bun ce se amortizeaza în 20 de ani. Acum, pe fondul creșterii economiei asiatice și a noilor reglementari, toți armatorii își maresc sau își înnoiesc flotele” spune și Alexandru Popescu, director de planificare al Șantierul Naval Braila, deținut de grupul norvegian Aker.
Valul creșterii mondiale a ajuns anul acesta și în România. Fara excepție, toate șantierele navale românești, indiferent de dimensiunea și tipul navelor construite, au comenzi care le vor utiliza la maxim capacitatea de producție în urmatorii trei ani.
Astfel, Severnav (înca neprivatizata) se gândește la cifre de afaceri anuale de minim 20 – 30 de milioane de dolari (dupa una de 10 milioane în 2003), Aker Braila planifica revenirea la profit dupa pierderile din ultimii ani, Șantierul Damen Galați (parte a grupului olandez Damen) deruleaza investiții de 15 milioane de dolari pentru creșterea capacitații de producție iar Daewoo Mangalia estimeaza o cifra de afaceri în creștere cu 15% anul acesta, având contracte de sute de milioane de dolari pâna în 2007.
„Primim în continuare cereri pentru diferite tipuri de nave însa pentru moment nu dorim sa oferim capacitați de producție pentru anul 2007 sau ulterior în principal din cauza pieței instabile, cotele atinse în ultima perioda fiind, credem noi, oarecum artificiale”, spune Emil Chivu, director de marketing al Daewoo Mangalia.
Nu totul este roz însa pentru constructorii de nave, care trebuie sa rezolve cel puțin doua ecuații dificile pentru a putea profita de creșterea pieței.
Una este tot creșterea cererii de oțel, adica unul din factorii care au readus vremurile bune pentru șantierele navale. Urmare a creșterii cererii, prețul tablei de oțel (care deține circa 35 – 40% din costul unei nave) a crescut și el cu 50 – 60% sau chiar s-a dublat pe unele piețe.
A doua ecuație ce trebuie rezolvata este cea a finanțarii bancare. În condițiile în care activitatea s-a dublat sau chiar triplat pe unele șantiere, finanțarea achizițiilor de materii prime este un element cheie pentru susținerea creșterii activitații.
„Bancile care sa înțeleaga și sa accepte riscul aferent industriei sunt foarte puține. Problema principala este ca un șantier nu deține active care sa poata fi acceptate drept garanție de banci. În aceste condiții, mecanismele de creditare sunt mai sofisticate și multe banci nu dețin înca know how în acest domeniu”, apreciaza Octavian Manolescu, director de comunicare al Damen Galați.
Construite în anii comunismului pentru a se completa, nu pentru a se concura, șantierele navele românești pot acoperi în prezent aproape toata gama de nave fluviale și maritime cerute la nivel mondial.
În aceste condiții, creșterea comerțului maritim la nivel mondial, mai ales cel în nave mari pentru materii prime și pentru petrol, ar fi trebuit sa influențeze pozitiv numai activitatea șantierele românești concepute pentru a construi nave de acest tip: Șantierul Naval Constanța și Daewoo Mangalia Heavy Industries.
Cu toate acestea, șantierele de la Galați, Tulcea, Braila, Turnu – Severin și Orșova, specializate mai degraba în construcția de nave fluviale sau nave maritime de coasta (adica mai mici) traverseaza și ele o perioada mai mult decât fasta.
„Pentru navele fluviale de containere, creșterea cererii este stimulata de finanțarile acordate prin banci de catre Uniunea Europeana pentru creșterea ponderii transportului pe apa, mai ecologic decât cel de pe uscat. De asemenea, pentru transportul fluvial al petrolului au devenit obligatorii tancurile cu pereti dubli, ceea ce va face ca în urmatorii 10 ani sa trebuiasca construite peste 600 de astfel de nave”, spune Constantin Badoiu, director general al Șantierului Naval Orșova (SNO), controlat de SIF Transilvania.
Euforia cererii nu s-a limitat însa la transportul marfurilor. „Avem acum discuții cu o compania din Indonezia care dorește sa cumpere nave de pasageri în valoare de 125 de milioane de euro”, spune Stelian Stancioiu, director general al Severnav Turnu – Severin.
Stancioiu spune ca nivelul comenzilor va permite Severnav sa construiasca în perioada urmatoare circa 15 nave pe an în medie.
Creșterea comenzilor vine dupa o perioada dificila pentru Severnav. Anul trecut, compania a înregistrat o scadere cu 65% a cifrei de afaceri pâna la 369,9 miliarde lei (circa 10 milioane euro), și cu 95% a profitului pâna la 264 milioane lei (700.000 euro).
Acum, previziunile merg cel puțin catre triplarea cifrei de afaceri. „Putem construi atât nave de 900.000 de dolari cât și de 16 milioane de dolari. În funcție de structura comenzilor, cifra de afaceri anuala poate fi de 20 – 30 milioane de euro sau de 60 – 70 de milioane de euro. Oricum, este o îmbunatațire semnficativa a situației fața de anul trecut”, spune managerul de la Severnav.
Reprezentanții șantierelor navale aflate în proprietatea marilor grupuri europene sau internaționale – Damen și Daewoo – spun ca cele doua companii aveau oricum, și înainte de începerea boom-ului, comenzi pentru ocuparea capacitații de producție.
„Diferența este ca acum avem comenzi care o sa ne ocupe aceasta capacitate pentru trei ani, pentru toate tipuri de nave”, spune Octavian Manolescu, director de comunicare al Damen Galați.
Damen Galați trebuie sa onoreze, numai pâna în 2005, șapte contracte încheiate cu parteneri din Germania, Olanda, Irlanda, Marea Britanie și Franța pentru livrarea a 32 de nave aflate în diverse stadii de execuție.
Daewoo Mangalia a încheiat, în toamna anului trecut, cu armatorul grec LMZ Transoil, un contract în valoare de peste 90 de milioane dolari pentru construcția a trei petroliere. Compania negocia, de asemenea, tot în toamna anului trecut, semnarea unor contracte pentru construcția a patru nave portcontainer în valoare de aproximativ 120 milioane de dolari.
„Avem ocupate capacitațile de producție pâna la mijlocul anului 2007, perioada pentru care creșterea deosebita înregistrata în ultimile luni pe piața de navlu și shipping nu a avut o influența deosebita, contractele în curs fiind semnate înainte sau negociate anterior”, afirma Emil Chivu, director de marketing al Daewoo Mangalia.
Laurentiu Ispir
Ziarul Financiar