Salma și restul

Proiectat ca un Corn al abundenței în care poți gasi orice, de la dragoste frisonanta la un Los Angeles interbelic sfarâmator de vise pentru tinerii scriitori damnați, care supraviețuiesc cu portocale și speranțe îngramadite într-o moneda de cinci cenți, filmul „Ask the Dust” sufera tocmai din aglomerarea prea multor elemente decorative, în dauna substanței.

Scenarist cu multe ispravi interesante la activ (de la titluri grele ca Chinatown la trasnai amestecate: Shampoo, Tequila Sunrise, Greystoke: The Legend of Tarzan, Lord of the Apes, Days of Thunder, Frantic, Mission: Impossible 1 și 2), utilizat deseori ca „script doctor” – este, printre altele, autorul unor scene cruciale din Bonnie și Clyde sau Nașul – Robert Towne a vrut sa-și puna aici toata dependența nostalgica fața de Los Angelesul natal. Numai ca romanul lui John Fante, care da și titlul filmului, n-are suficient suflu pentru o poveste vibranta. John Fante (și, implicit, alter ego-ul sau din film, Arturo Bandini) nu are nici virilitatea literara și îndârjirea de învingator a lui Hemingway, nici cinismul definitiv al lui F. Scott Fitzgerald, nici inefabilul generației pierdute.

Ceea ce extrage Towne din povestea de tachinare, furie, pasiune și egoism a lui Bandini și a chelneriței Camilla este, narativ, o melodrama perfecta, filmata calofil, cu o tulburatoare noapte în care cei doi ratacesc goi prin valurile oceanului și un final de Traviata care înabușa stilatele accente noir ale poveștii. Singurul lucru adevarat, viu, clocotitor din film este prezența Salmei Hayek. Mexicanca din ea și din Camilla traiește, iubește, ațâța retina, iar corpul ei de amfora fara cusur se unduiește irezistibil, fara efort, într-un fel mai torid decât ar mai putea vreodata Sharon Stone, cu tot basic instinctul ei…

Aflați, din revista, care e verdictul redactorilor pentru „Ask the Dust”, dar și informații despre alte noutați din industria cinematografica