Salariile negociate în $ pe cale de dispariție

De fiecare data când întrebați un prieten cât câștiga, acesta va va raspunde invariabil: X dolari sau euro. Nimeni nu spune nimic de lei. Situația s-ar putea schimba însa în perioada urmatoare în condițiile în care experții în resurse umane spun ca din ce în ce mai multe companii de pe piața româneasca încep sa renunțe la valuta în favoarea leului în negocierea salariului.

„În perioada urmatoare vom asista la o discuție legata de moneda în care se negociaza salariul. Tendința pe piața este aceea ca salariile negociate în dolari se schimba în lei și nu în euro. O data trasformate în lei, cu greu aceste salarii vor mai putea fi exprimate în euro”, a declarat ieri Ruxandra Stoian, senior manager human capital la firma de audit PricewaterhouseCoopers. Ea a explicat ca în unele domenii cum ar fi cel al bunurilor de consum (FMCG – Fast Moving Consumer Goods), toate tranzacțiile se fac în lei astfel încât se lucreaza mai ușor cu moneda autohtona și în cazul salariilor. „Leul este un instrument mai predictibil”, a mai spus Stoian.

Analiștii susțin ca primele semne ale acestei tendințe au început sa apara înca din 2001 – 2002. „Evoluția euro și a dolarului a facut ca multe companii din România care ofereau salarii în dolari sa-și puna întrebarea daca trec la moneda europeana sau adopta moneda naționala. Multe au ales leul. Deocamdata nu este vorba despre un fenomen în masa, dar tendința tinde sa se generalizeze”, a declarat și Daniela Briceag, executive manager al companiei PayPoint, divizie a grupul Intersource, specializat în furnizarea de consultanța în resurse umane.

Ea spune ca exista mai multe motive pentru care companiile încep sa prefere moneda autohtona în detrimentul celei americane. „Existența salariilor într-o valuta exercita o presiune mare asupra bugetului unei companii, iar creșterile salariale care se puteau acorda nu mai reprezentau un mijloc de motivare puternic. Un salariu în lei revizuit trimestrial cu rata inflației a reprezentat cea mai potrivita soluție. În plus, au existat chiar și înțelegeri la nivelul companiilor care activeaza în cadrul aceleiași industrii referitoare la nivelul salariilor și la moneda utilizata”, a mai spus Daniela Briceag.

Un salariu calculat în valuta a însemnat anul trecut bani mai mulți ori … mai puțini, dupa cum a mers cursul dolarului și al euro. Euro a crescut puternic, iar dolarul a ramas în urma. Moneda americana nu a reușit nici sa țina pasul cu inflația. De aproape doi ani, dolarul se învârte în jurul a 33.000 de lei. De exemplu, cine și-a negociat în ianuarie 2001 un salariu de circa 13 mil. lei indexat la dolar, deci 500 de dolari, a primit în aceasta perioada tot 500 de dolari pe luna, iar în lei suma a crescut, în ianuarie 2004, pâna la 16,3 mil. lei.

Daca și-ar fi negociat salariul indexat la inflație, pornind tot de la cele 13 mil. lei, în ianuarie 2001, ar fi ajuns acum la 19 mil. lei, deci cu 3 mil. lei mai mult. La euro diferența este și mai mare. Puținii dintre cei care au preferat euro în ianuarie 2001, când înca moneda unica nici nu exista fizic, au ajuns sa încaseze, în ianuarie 2004, 22 mil. lei, adica suma echivaleta a 535 de euro. Deci, indexarea diferita a aceluiași venit negociat a creat distorsiuni serioase pe piața salariilor.

ân urmatorii ani, daca nu se întâmpla nimic rau în România și pe plan internațional, cursul valutar al leului va înregistra o apreciere în termeni reali fața de coșul valutar euro-dolar. Asta înseamna ca euro și dolarul vor crește mai puțin decât inflația. Având în vedere aceste lucru, este bine sa negociați salarii în lei, indexate la inflație.

Cine a pierdut și cine a câștigat? Potrivit unei analize realizata de PricewaterhouseCoopers (PwC) pe baza studiului salarial „PayWell România 2003 – Salary & Benefits Survey”, mai puțin de un sfert din companiile multinaționale aflate pe piața româneasca au negociat anul trecut salariul în euro, dolarul având o pondere mai mare acolo unde salariile sunt exprimate în valuta.

Domeniul cel mai legat de dolar este cel farmaceutic: mai mult de jumatate din companiile care au participat la studiul PwC (54%) au negociat anul trecut salariile în moneda americana. De altfel, industria farmaceutica este singura în care nici o companie nu a oferit un salariul legat exclusiv de moneda autohtona. Astfel, 16% din companii au oferit un salariu în euro (8% au negociat salariul net și 8%, pe cel brut), iar 30% au acordat o combinație lei-valuta.

Dolarul a fost moneda de referința și în domeniul leasingului, unde jumatate din companii au negociat cu angajații un salariu net în moneda americana. Ceilalți angajatori au acordat în proporție de 25% un salariu net în euro, restul oferind salarii brute în lei.

În ceea ce privește moneda autohtona, aceasta a fost cel mai utilizata în negocierea salariilor din asigurari. Din totalul companiilor participante la studiu, 50% au negociat salariul în lei, 16% au oferit combinația lei-valuta, iar 34% au optat pentru dolar.

De remarcat este faptul ca, daca în cazul salariilor în valuta negocierile se fac în net sau în brut, în cazul celor în lei, nimeni nu vorbește despre net. Singura excepție o reprezinta industria, domeniu în care numai 8% din companii au negociat un venit net în lei.

Studiului salarial „PayWell România 2003 – Salary & Benefits Survey” a fost realizat pe un eșantion de 67 de companii private, din care 61% cu capital majoritar strain și numai 6% cu capital privat integral românesc. Numarul total al salariaților acestora este de 42.189, reprezentând circa 10% din angajații legal înregistrați pe piața muncii.

Dar salariul nu mai este de mult suficient pentru angajați. Cei care își schimba locul de munca solicita pe lânga salariu și alte beneficii cum ar fi tichete de masa, mașina de serviciu, telefon mobil, asigurari de viața sau de accident etc.

„Fața de perioada ’90 când piața salariilor era puternic orientata catre cash, în ultimii 5-6 ani s-a înregistrat o evoluție a beneficilor acordate angajaților. Aceasta tendința de creștere va continua și în perioada urmatoare. Nu va fi o creștere dramatica, dar beneficiile vor crește și se vor diversifica”, a spus Ruxandra Stoian.

Analiza PwC a aratat ca beneficiul care nu lipsește din aproape nici o companie îl reprezinta „activitațile sociale” (petreceri de Paște, de Craciun, picnic-uri șa). În companiile producatoare de bunuri de consum, „activitațile sociale” se situeaza pe primul loc în topul beneficiilor.

Multe dintre beneficiile acordate angajatilor sunt strâns legate de domeniul în care firma își desfașoara activitatea. Astfel, în sectorul bancar angajații beneficiaza de credite, în asigurari se acorda, evident, asigurari de viața sau de accident, în timp ce salariații din industria farmaceutica sau cei din FMCG au posibilitatea sa cumpere produsele companiilor respective la prețuri mult mai mici.

Reprezentanții companiilor susțin ca acestea ar acorda mai multe beneficii angajaților daca legea ar permite mai multe deduceri. „Daca statul va ajuta angajatorii în privința taxelor, sistemul de compensații și beneficii acordate angajaților se va dezvolta. Noi avem o lista lunga de potențiale beneficii pentru angajați, dar, din pacate, cheltuielile pentru acestea sunt prea mari pentru companie.

Autoritațile ar trebui sa ajute angajatorul sa sa acorde mai multe beneficii”, a declarat Roxana Rotaru, directorul de resurse umane al Orange România, în cadrul seminarului cu tema „Compensații și Beneficii”, organizat ieri de compania de recrutare Pedersen&Partners și Medicover. Reprezentantul Orange a mai spus ca printre beneficiile acordate angajaților se numara și înființarea unei gradinițe pentru copiii angajaților.

La rândul sau, Virginia Oțel, development director în cadrul bancii Unicredit România, a apreciat ca autoritațile trebuie sa clarifice și sa simplifice cadrul fiscal al beneficiilor și compensațiilor, în special în ceea ce privește asigurarile private de sanatate și sistemele de pensii private. „În sectorul bancar numai 9% din angajați beneficiaza de asigurari. Ponderea asigurarilor private de sanatate ar putea crește daca legislația ar susține un astfel de beneficiu”, a apreciat ea.

Fredrik Ragmark, CEO Medicover, a spus ca legea asigurarilor private de sanatate, aflata în prezent în dezbaterea Parlamentului, va avea efecte benefice și asupra furnizorilor de servicii medicale, dar și asupra companiilor de pe piața. „În urma cu câțiva ani, când companiile erau preocupate sa supraviețuiasca în mediul economic, era greu sa vinzi o polița de asigurare medicala. În ultimii ani însa a devenit mai important pentru companii sa gaseasca oamenii cei mai buni, sa-i determine sa ramâna în companie, iar o astfel de asigurare este importanta”, a spus managerul Medicover.

Proiectul legii legii asigurarilor private de sanatate prevede ca vor fi deductibile cheltuielile cu primele de asigurari de sanatate în limita a 200 de euro la angajat și 200 de euro la angajator.

Miruna Lebedencu
Ziarul Financiar