Salarii mai mari,bugetarii dau iama in magazine
Dupa atâția ani de tranziție, este cazul sa creasca nivelul de trai, care înseamna un consum mai mare, și România sa demonstreze ca este o emerging markets (piața în dezvoltare accelerata). Dar creșterea consumului prin majorarea salariilor poate duce, daca productivitatea muncii nu crește și ea corespunzator, la un derapaj macroeconomic. Inflația și deficitul comercial au reacționat deja.
În luna ianuarie s-a produs o explozie. Nu toata lumea a auzit-o. Cel mai tare au simțit-o comercianții, sau mai bine spus conturile lor: în ianuarie vânzarile de produse alimentare și nealimentare, adica de brânza, bere sau tutun dar și de șampon, pantofi sau televizoare, au crescut în medie cu 21% în lei fața de ianuarie 2003.
Aceasta este cea mai mare creștere luna la luna din ultimii ani a comerțului cu amanuntul, un indicator furnizat de Institutul Național de Statistica (INS) care nu are parte de prea mare publicitate, dar care descrie foarte bine starea de „spirit” a cumparatorilor români.
Iar starea de spirit a fost foarte buna în ianuarie pentru foarte multa lume: toți cei un milion de bugetari (un sfert din numarul total de salariați) au avut parte de o creștere de 6% a salariilor, iar unii dintre ei – funcționarii din administrație și salariații din învațamânt – au primit al treisprezecea salariu. Pe care s-au și repezit sa-l cheltuie.
În plus, de la 1 ianuarie anul acesta salariul minim pe economie a fost stabilit la 2,8 milioane lei, cu 12% mai mare, creștere care tot în instituțiile bugetare s-a simțit mai mult.
Ca urmare, salariul mediu pe economie a crescut în lei cu 21% (ianuarie 2003 fața de ianuarie 2003), peste inflația de circa 14% în aceeași perioada. Salariile din administrația publica au crescut și mai mult în același interval, cu 25%.
La toate acestea a contribuit și înfrigurarea cumparaturilor în rate înainte de restricționarea creditarii de catre BNR, care fusese anunțata pentru 1 februarie: dovada ca vânzarile de mobila și aparate electrice au crescut cu 53% (vezi tabelul), dupa ce în decembrie crescusera cu 65% fața de aceeași luna a anului anterior.
„S-au desfacut baierele la consum. Cum dau de bani, românii îi și cheltuie. Traiesc momentul. Aici e diferența fața de Occident, unde balanța nu este atât de înclinata spre consum. Este vorba de nivelul de educație al consumatorului. Creșterea în sine este un lucru bun, arata ca economia începe sa lucreze, ca este dinamism. Principalul risc este însa evoluția deficitului balanței comerciale”, spune Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Române.
De fapt, luna ianuarie nu a fost o întâmplare. Din septembrie încoace comercianții au un volum de afaceri din ce în ce mai mare: masurate fața de aceeași luna a anului anterior, vânzarile au crescut cu 6-7%, apoi cu aproape 12% în decembrie, ceea ce a facut din sezonul de Craciun 2003 cea mai „colorata” sarbatoare pentru comercianți.
Conform defințiilor INS, comerțul cu amanuntul include revânzarea (vânzarea fara transformare) de marfuri (fara automobile sau piese auto), în principal catre marele public, prin magazine, supermagazine, standuri (tarabe), case de comenzi prin poșta sau vânzatori ambulanți (stradali).
Astfel, comerțul cu amanuntul nu include vânzarile de produse agroalimentare de catre persoane fizice pe piața țaraneasca și nici vânzarea de alimente și bauturi pentru consumul în localuri.
Ca urmare, o alta explicație a acestei creșteri ar putea fi apetența din ce în ce mai mare a cumparatorilor pentru incursiunile în marile magazine și renunțarea la umblatul cu sacoșa prin piețe: dupa cum se observa în grafic, comerțul cu amanuntul a crescut cu un ritm mai puternic exact din septembrie. Și ce s-a întâmplat în septembrie? Au mai aparut doua hypermarketuri pe piața bucureșteana (piața care conteaza cu circa 20% în retail-ul național): primul Cora și al doilea Carrefour.
Cu alte cuvinte, bugetarii n-au mai ieșit la piața în ianuarie, ci au facut raiduri prin super și hypermarketuri.
Iar cum acestea vând din plin produse din import, inclusiv agroalimentare, acum avem explicația creșterii deficitului comercial cu 33% pe primele doua luni din acest an. Importurile de alimente și bauturi au crescut cu 47% pe primele doua luni, pâna la 200 mil. euro, cele de tutun cu 35%, iar cele de produse de uz casnic și de bunuri de folosința îndelungata (adica frigidere sau televizoare) cu 48%. Dar au fost în creștere și importurile de confecții și încalțaminte, cu 20%.
Iar cum în economie toate lucrurile se leaga, creșterile de salarii din ianuarie s-au vazut și în masa monetara, care a înregistrat un plus de 27%, iar numerarul din afara bancilor o creștere de 34%. Și mai departe, acesta este o explicație posibila și pentru inflația de 1,1 % din ianuarie, nivel destul de ridicat pentru un obiectiv de 9% pe tot anul.
Riscul macroeconomic al creșterii salariilor fara creșterea productivitații muncii a fost deseori subliniat de Banca Naționala: aceasta sunt datele care descriu perfect „aprinderea” dintr-o economie, care apoi trebuie „stinsa” prin creșterea dobânzilor și alte masuri restrictive.
În ianuarie, productivitatea muncii în industrie a crescut (fața de ianuarie 2003) cu 8,7%. Pentru administrația publica, acolo unde s-au produs creșterile salariale, nu avem o masura a productivitații, dar este puțin probabil sa fi crescut.
În urma majorarilor salariale, în România a devenit profitabil sa lucrezi la stat. Salariile din administrația publica (6,01 mil. lei media neta în februarie) sunt cu 33% mai mari decât salariul mediu pe economie și duble fața de salariile din industria de confecții, de exemplu, care este în întregime privata.
Dar problema este ca serviciile publice nu s-a îmbunatațit, iar cei peste un milion de bugetari deservesc o populație din ce în cei mai mica (datorita scaderii naturale și a plecarilor în strainatate) și nu și-au redus numarul în mod corespunzator, astfel încât sa devina mai eficienți.
Statisticile INS confirma un trend care se poate desprinde și din raportarile companiilor. Creșterile de vânzari înregistrate de companii se pot datora atât creșterii cererii, dar și strategiilor de distribuție sau de marketing individuale. Oricum, fie dintr-un motiv fie din altul, reprezentanții mai multor companii s-au aratat surprinși de creșterea vânzarilor în primele luni ale acestui an.
Vânzarile producatorului din industria dulciurilor Nestle România au crescut spre exemplu în primul trimestru al acestui an cu 33% în valoare. „Aceasta creștere se datoreaza unei prezențe mai puternice a produselor noastre în magazine, dar se pare ca exista și un trend de reorientare a consumatorilor de la produsele vrac în favoarea produselor de marca.
Totodata, consumatorii devin tot mai atenți la raportul preț-calitate și numai la preț”, este explicația lui Paul Nuber, directorul general al companiei Nestle România, filiala locala al celui mai mare producator mondial din industria alimentara.
Pâna acum, din cauza puterii de cumparare mici, tendința a fost de creștere a vânzarilor de produse alimentare vrac.
Și conducerea producatorului de ciocolata Heidi s-a declarat surprinsa de creșterile vânzarilor din primele luni ale acestui an. Potrivit lui Massimo Palumbo, directorul de marketing al companiei, vânzarile din februarie au înregistrat o creștere cu 80% în volum fața de aceeași luna a anului trecut.
Și jucatorii de pe piața bauturilor racoritoare au crescut anul acesta. „Pe primul trimestru al acestui an, vânzarile QAB au înregistrat o creștere de 30% în volum comparativ cu perioada similara a anului trecut. Consumatorii devin din ce în ce mai deschiși fața de produse noi, din ce în ce mai selectivi în alegerea marcii și mai educați în aceea ce privește tipurile de bauturi racoritoare”, a declarat Eusediu Margasoiu, directorul de marketing al îmbuteliatorului de bauturi racoritoare Quadrant Amroq Beverages, îmbuteliatorul bauturilor Pepsi pentru piața româneasca.
Cosmeticele au fost printre piețele cele mai dinamice la începutul acestui an, arata datele statistice. „Am crescut cu peste 30% pe primul trimestru al acestui an, așa cum ne propusesem inițial. Ca trend am observat creșterea comenzii facute de un client și deplasarea preferințelor catre gamele superioare de produse”, spune Srdjen Mijuskovic, directorul general al companiei de cosmetice Avon România.
Și compania rivala, Oriflame România, a înregistrat o creștere puternica în ianuarie. „Piața și-a revenit simțitor anul acesta. Dupa ce anul trecut am crescut cu numai 3% în euro, în timp ce targetul era de 10%, în ianuarie anul acesta am crescut cu 14%, exact atât cât ne propusesem”, a spus Monica Tatoiu, directorul Oriflame România.
Fie ca este vorba de supermarketuri, hypermarketuri, magazine cash & carry sau de tip discounter, cifrele de afaceri anunțate luna de luna sunt în creștere. Potrivit reprezentanților acestor companii, doua sunt motivele creșterilor permanente ale cifrei de afaceri – creșterea numarului de magazine și a puterii de cumparare a populației.
În luna ianuarie a acestui an au fost operaționale pe piața româneasca trei hypermarketuri și 24 de magazine cash & carry fața de numai un hypermarket și 19 magazine cash & carry în aceeași perioada a anului trecut.
Produsele electronice și electrocasnice au avut în plus un alt argument în favoarea creșterii vânzarilor în luna ianuarie a acestui an. Iminența introducerii noilor normelor de creditare a populației, mai restrictive a determinat, potrivit principalilor jucatori pe aceasta piața, rețelele Altex, Domo și Flanco, o creștere a cererii pentru acest tip de produse.
„În încercarea de a prinde ultimul tren, românii s-au grabit sa cumpere în decembrie și ianuarie în rate chiar daca nu aveau de gând sa faca acest lucru decât câteva luni mai târziu” explica reprezentanții rețelelor de magazine electrocasnice.
Sorin Pâslaru / Georgiana Stavarache / Ionuț Bonoiu
Ziarul Financiar