Saga clanului Becali

Pîna în urma cu trei ani, fratii Ioan si Victor Becali traiau în buna întelegere cu varul lor Gigi Becali, ca si cu un alt machedon, Gica Hagi. Un oltean, Victor Piturca, i-a transformat în dusmani ireconciliabili

Neamul Becali s-a stabilit la marginea Bucurestiului, în comuna Pipera, între cele doua razboaie mondiale. Venind dinspre tinuturile muntoase din nordul Greciei, situate în triunghiul Kavala – Veria – Drama, unde se ocupau cu oieritul, bunicii si parintii actualilor „oameni de fotbal” Ioan, Victor si Gigi Becali s-au asezat pentru o vreme în Cadrilater (Dobrogea de sud, formata din judetele Silistra si Durostor, care pîna în 1940 au apartinut României).

Migratia a continuat spre nord, astfel ca în anii ’20, ’30 si ’40 ai secolului trecut judetele Constanta si Tulcea au fost populate masiv de machedoni (aromâni). Printre ei, bunicii si parintii lui Gheorghe Hagi. O parte dintre machedoni, inclusiv clanul Becali, au ales sa se aseze cît mai aproape de Capitala, pentru a avea cui sa vînda laptele, brînza, lîna si carnea de oaie. Asa au ajuns comune precum Pipera si Tunari sa fie dominate, numeric si ca putere financiara, de ciobanii machedoni veniti cu turmele lor din nordul Greciei.

Machedonii din Pipera

Pentru clanul Becali, primii ani de dupa razboi au fost teribil de grei. Simpatizanti si chiar activisti legionari în anii de glorie ai Garzii de Fier, multi dintre ei au fost haituiti de comunisti, care le-au confiscat pamînturile, caii si turmele de oi, iar pe unii chiar i-au aruncat în temnite.

Apoi, prin anii ’60-’70, clanul Becali a fost reabilitat, iar afacerile membrilor sai au început prospere din nou. Chiar si în conditiile colectivizarii fortate, ei au reusit sa-si refaca turmele, ajungînd sa pastoreasca iarasi mii de oi. În cadrul clanului, legea o faceau doi frati: Aristica si Tanase Becali. Actualii impresari Ioan si Victor Becali sînt fiii lui „nea Aristica”, iar Gigi al lui „nea Tase”.

Gheorghe Hagi a parasit Constanta în 1980, la 15 ani, pentru a juca la Luceafarul Bucuresti (practic, echipa nationala de juniori). Primul personaj pe care l-a cunoscut din clanul Becali a fost Gigi, actualul „mahar” de la Steaua. ]

S-a întîmplat prin ’83, cînd Hagi, înca junior, a scos capul în fotbalul mare, fiind convocat de Lucescu la prima reprezentativa. În cei trei ani si jumatate cît a evoluat la Sportul Studentesc, august ’83 – decembrie ’86, Hagi a fost vizitat de multe ori de Gigi Becali (care pe atunci avea 24 de ani) la caminul 303 din Regie.

Acolo, în camera 1 de la etajul 1, au facut si cîteva chefuri, dar cel mai adesea luau masa la un restaurant de lînga Opera. Uneori, cînd îl vizita la camin, Gigi Becali îi aducea si cîte o bucata de brînza. Cîteodata îi împrumuta bani, pe care Gica îi schimba în dolari la arabii din Regie, pentru a avea de cumparaturi la deplasarile în strainatate. La meciuri, Gigi nu prea venea, pentru ca nu-i placea deloc fotbalul.

Perioada romantica

La scurt timp, Gigi i-a facut cunostinta cu varul sau Victor. Acesta i-a vorbit lui Gica si despre fratele sau Ioan, „evadat” în Occident, pe care avea sa-l întîlneasca prima data în Franta, la Campionatul European din ’84. La început, Gica l-a tinut la distanta, pentru ca i se parea periculos sa fie vazut în preajma unui transfug. Prieteni au devenit, cu adevarat, abia spre sfîrsitul anilor ’80. Iar la acel „dezghet” a contribuit inclusiv Gigi Becali, care l-a convins pe Hagi sa aiba încredere în „Giovanni”.

Fideli traditiei, care la machedoni tine loc de lege, membrii clanului Becali au pastrat relatii extrem de strînse si dupa Revolutie, manifestîndu-se ca o mare familie. Asa se face ca, de cînd se stiu, Ioan, Victor si Gigi au petrecut împreuna Pastele si Craciunul, au stat alaturi la nunti si la botezuri, au continuat sa-si vorbeasca în „pasareasca” numita dialect aromân. Toate astea, pîna spre sfîrsitul anului trecut. De atunci, fotbalul pare sa-i fi despartit definitiv.

Ruptura

Pîna la jumatatea anului 1999, cei trei Becali – Ioan, Victor si Gigi – si Gica Hagi pareau de nedespartit. Primii doi erau impresarii fotbalistului, iar cel de-al treilea l-a pus nas si la propria-i cununie, si la botezul celor trei fiice ale sale.

Cel ce a fisurat clanul machedonilor a fost un oltean: Victor Piturca. „Prieten si protejat” al fratilor Becali – dupa expresia lui „Giovanni” -, el s-a rupt de acestia brusc si inexplicabil. Se vorbeste de jigniri si amenintari dure, care i-au transformat pe fostii aliati în dusmani de moarte.

În toamna aceluiasi an, în urma unor atacuri furibunde lansate de cei mai influenti jucatori ai echipei nationale, Hagi si Gica Popescu – armele forte ale lui Ioan Becali -, rebelul Piturca a fost demis din functia de selectioner la scurt timp dupa ce „tricolorii” se calificasera la Euro 2000.

Exasperarea

A fost momentul cînd a intrat în scena Gigi Becali. Alaturi de Viorel Paunescu (fost sef al barului „Melody”, unde petreceau stelistii, printre care Hagi si Piturca, în anii ’80), acesta a preluat controlul clubului din Ghencea.

Primul pas al lui Gigi Becali a fost reabilitarea lui Piturca, numit imediat antrenor la Steaua. Încet-încet, adversitatea dintre Ioan Becali si Piturca l-a contaminat si pe Gigi Becali. Pe parcursul anului 2000, relatiile dintre veri s-au racit, fara a fi însa compromise definitiv. Craciunul din acel an a fost ultimul petrecut împreuna de familiile celor doi.

Vorbindu-i insistent despre avantajele financiare pe care le-ar avea transferînd jucatori în strainatate, Ioan Becali a încercat o vreme sa-si convinga varul sa renunte la Piturca. Fara succes însa: cu riscul divizarii clanului machedonilor, Gigi Becali nu si-a abandonat partenerul oltean.

Recenta iesire la rampa a lui Hagi este ecoul exasperarii acestuia si a lui Ioan Becali. Cei doi au tot sperat ca Gigi Becali si Viorel Paunescu se vor debarasa de Piturca, numindu-l în locul acestuia chiar pe Hagi. Neîntîmplîndu-se asa, singura solutie a „gruparii ISM” a ramas razboiul pe fata.

Sursa: www.prosport.ro