E bine cunoscut ca in sport, nu capul este cel care se dezvolta, in mod special. Organismul se adapteaza perfect la mediu, renuntand la inutilitati… pentru a facilita existenta. Drept urmare, capul a fost abandonat undeva in natura, pentru a face loc dezvoltarii talentului, care, sincer sa fiu – in cazul de fata – imi pare un soson de balet. Fiecare cu ce-l doare, dar – in mod cert – gimnasta din imagine nu va mai avea nevoie de algocalmin sau antinevralgic.