Sa radem cu Nicolae Mischie
De 1 decembrie 2003, in oraselul Ticleni, Nicolae Mischie si-a probat cunostintele in istorie si abilitatile de orator tinand un discurs care l-ar face pe Caragiale sa paleasca de invidie. Cu siguranta nenea Iancu s-ar intreba daca nu cumva ar trebui sa se lase de meserie, ca a aparut pe piata un lup tanar, gras si cu mintea odihnita, care vrea sa-i ia locul.
Dar sa vedem cateva perle din discursul marelui om (la propriu, nu la figurat) din Gorj, discurs rostit la 1 decembrie si publicat integral pe 8 aprilie de cotidianul „Romania libera”. Acolo unde a fost cazul, am incercat sa deslusim meandrele gandirii concrete mischiene.
„Romania intra in sfera preocuparilor marilor state europene. Si acest lucru nu se intampla in mod intamplator.”
„Cum Anglia si Franta nu dorea sa cedeze aceste economii (n.r. colonii) de voie, atunci Germania s-a pregatit sa le ia prin forta. ”
„Â…aceste state s-au impartit la sfarsitul secolului al 19- lea in doua blocuri militare, pe de-o parte Germania si Austro-Ungaria, pe cealalta Rusia, deci si Franta.”
Bun, adica Franta era o parte a Rusiei, o gubernie ceva mai rasarita.
„Situatia politica din tara creea a situatie foarte dificila, in primul rand regele Carol al II-lea, asa cum stiti prin de provenienta german, el dorea sa apere interesele Germaniei si ale Austro-Ungariei, mai ales ca in perioada 1880-1881, dupa ce devenise regat in 1883, incheiase o conventie cu Germania ca va merge alaturi de Germania si Austro-Ungaria in acest proces de impartire a sferelor de influenta”
Ce intelegem noi din aceasta fraza:
1) Carol al II-lea a fost primul rege al Romaniei, nu Carol I, asa cum ne-a invatat pe noi Doamna la istorie.
2) Carol al II-lea a devenit… regat in 1883
3) Perioada 1880-1881 este posterioara anului 1883. E, asa ne lamurim si noi de ce doi este inainte de unu si de ce primul rege al Romaniei esteÂ…al doilea (vezi pct. 1)
4) Daca suntem incapatanati si tinem la ceea ce ne-a invatat Doamna pe noi, deducem ca regele Carol al doilea, devenit regat in 1883, facea si desfacea aliante cu aproximativ zece ani inainte de a se naste, in 1893!
5) Conform domnului profesor Mischie, Germania si Austro-Ungaria erau in acea vreme un singur stat, caci Romania a semnat alianta din 1883 cu Austro-Ungaria, nu cu Germania. Pesemne ca acel stat se numea cand Germania, cand Austro-Ungaria, asa, dupa cum i se nazareaÂ…
„el (regele, n.r) a incercat sau sa fie influentat sau sa fie lamurit asupra faptului ca romanii Â…”
Imi spune si mie cum e sa incerci tu insuti sa fii influentat de cineva?
„Regele isi manifesta neintelegerea pentru Ion I.C. Bratianu, prim ministru pe atunci si I.G.Duca, tanar liberal lansat in viata politica cu mare succes, deci acestia incercau sa inteleaga in mai mare masura tendintele si dorintele reginei Maria de a se orienta spre Rusia, Anglia si Franta”
Adica regele nu se intelegea cu un premier mort din 1891(logic, de pe o parte, daca nu ai cunostinte de spiritismÂ…), iar politicienii incercau s-o inteleaga pe regina Maria care inca nu era regina. De fapt, e vorba de Ionel Bratianu si de regina Elisabeta.
„Germania declara razboi Serbiei si in fata acestei situatii, Rusia si Anglia declara razboi Germaniei si Austro-Ungariei”.
DomÂ’ profesor, noi am invatat altceva: Austro-Ungaria a declarat razboi Serbiei si Germania i-a declarat razboi Rusiei. Si ce mai conteaza ca ceva mai incolo mutati consiliul de coroana din 14 august 1916 in 4 august? Ce mai conteaza 10 zile?
Domnul Mischie nu uita, totusi, care-i sunt radacinile si patruns de patriotism local spune ca la Targu Jiu „armatele germane aveau sa intampine una dintre cele mai puternice rezistente armate intampinate pe parcursul celor doi ani de razboi”.
Cat despre eroina de la JiiÂ…”a nu se uita aportul deosebit pe care si l-a adus Ecaterina Teodoriu, deci aceasta Ioana DÂ’Arc a Romaniei, care a reusit sa insufle soldatilor lor dorinta de victorie si sa nu paraseasca operatiunile militare pana cand nu si-a dat obstescul sfarsit. ”
Am doua nedumeriri: ai cui soldati, de ce „lor”? Si cine si-a dat sfarsitul, Catalina sau soldatii?
In ceea ce priveste faza cu „adusul aportului”, pleonasmul si limba de lemn sa traiasca! Ceausescu s-ar declara incantat. Dar nu numai pentru fraza aceasta, ci si pentru intregul delir anti-american care a urmat (pesemne ca informatia privind admiterea noastra in NATO a ajuns mai greu la creierul domnului Mischie, la fel cum in preistorie li se intampla dinozaurilorÂ…)
„In aceasta perioada de timp se incepe un fenomen deosebit, deci in 1917 intra in razboi si SUA. Ei au procedat cam intotdeauna cam cum procedeaza si astazi. Asa au facut si in primul razboi mondial, asa au facut si in al doilea razboi mondial, asa au facut si acuma in Irak. Ei au intrat in razboi exact atunci cand perspectiva sfarsirii razboiului era foarte clara, era destul de evidenta, dar din aceasta doreau sa-si obtina avantajele lor de politisti ai lumii si bineinteles sa profite de urma acestor actiuni. ”
In fine, capitalistul de tip nou iese la suprafata in ultima parte a discursului, atunci cand se refera la acordarea dreptului de vot. „El (votul, n.r.) permitea de data aceasta implicarea tineretului in viata politica si deschidea posibilitatea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii si a ridicarii unei paturi”.
Patura de ce? De ozon? Si ce are votul cu intreprinderile mici?
Ma opresc aici, cred ca ati ras destul. In ceea ce priveste istoria, deci sfatul meu e unul singur: deci nu studiati cu profesorul Mischie, ca riscati sa invatati alta istorie! (Ma scuzati, s-a luat deci-ul…)
Iulia Neacsu