S-au deschis Tîrgul Gaudeamus și Salonul Presei

Tîrgul Gaudeamus – Carte de învațatura și Salonul Național al Presei și-au deschis, miercuri, porțile la Romexpo, unde circa 270 de expozanți – edituri, instituții mass-media, firme multimedia și universitați – și-au instalat standurile pîna duminica.

Numarul mai mare de expozanți (67 în plus fața de ediția precedenta) a facut ca spațiul central de la parter, folosit în anii trecuți pentru lansari, sa fie ocupat tot de standuri, ceea ce pare sa fie în dezavantajul multor edituri. Practic, în caz ca nu vor alege sa își organizeze toate lansarile la standurile proprii, editurile se vor refugia în doua spații libere de la etaj, pe scarile dintre nivele. La acel etaj sînt amplasate standurile celor 27 de instituții mass-media prezente la Salonul Național al Presei.

Principiul „carți printre ziare” pare sa fie, de altfel, unul dintre lucrurile cu care se mîndresc organizatorii evenimentului. „Desparțirea ziariștilor de scriitori e nedreapta”, a spus Lucian Avramescu, vicepreședintele Clubului Român de Presa. Menționînd mari scriitori care s-au îndeletnicit și cu publicistica – Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Avramescu a apreciat ca „sub cupola Romexpo aceasta nedreptate este reparata”.

La deschiderea oficiala de miercuri, chestiunea Salonului Național al Presei, a carui a V-a ediție se desfașoara concomitent cu a XI-a ediție a Tîrgului Gaudeamus, a fost abordata de Dragoș Șeuleanu, președintele Societații Române de Radiodifuziune, printr-o referire la raportul Reporters sans frontieres.

„Acum cîteva zile am fost la Paris pentru a ma întîlni cu echipa Reporters sans frontieres care a realizat ultimpul raport. Acest raport, care în țara este considerat un raport definitoriu pentru libertatea sau non-libertatea presei din România, arata de fapt gradul în care ziariștii își exercita meseria. El este un indicator pentru îndeplinirea unor standarde ce țin mai degraba de justiție și Poliție”, a spus Șeuleanu. El a adaugat ca a ținut sa faca aceasta precizare „pentru ca ziariștii sa nu mai fie folosiți în lupta politica”.

Organizatorii au spus, totodata, ca oficialitațile își vor face și ele apariția la tîrg în calitate de „cititori” și „autori”.

Datele statistice de început ale celei de-a XI-a ediții a Gaudeamus-ului arata o evoluție: nu numai numarul de expozanți a crescut, ci și numarul de evenimente (415, cu 25 mai multe fața de 2003). Totuși, piața de carte înca se lupta cu probleme precum distribuția deficitara, relația anevoioasa cu Ministerul Culturii și Cultelor, efectele TVA-ului de 9%.

Pentru multe edituri, Gaudeamus – la fel ca și concurentul sau din primavara, Bookarest – este un prilej de a compensa proasta difuzare. Pentru a încuraja vînzarile, majoritatea editurilor fac reduceri pe perioada tîrgului. Polirom, Paralela 45, All, Pandora M sînt cîteva dintre multele edituri care practica o reducere de 20%.

De asemenea, vizitatorii pot cumpara carți cu 30% mai ieftine de la Institutul European, cu pîna la 35% de la Cartea de buzunar și cu 40% de la editurile Eminescu și Est. La rîndul sau, Humanitas ofera cadouri în funcție de valoarea cumparaturilor: doua carți pentru cumparaturi între 500.000 lei și 750.000 lei, trei carți pentru cumparaturi între 750.000 lei și 1 milion lei și patru carți pentru cumparaturi de peste 1 milion.

La fel ca în anii trecuți, Humanitas, All, Teora, Paralela 45, RAO își primesc vizitatorii în standuri mari. Lor li se adauga Editura Capitol, care are parte de un stand chiar în centrul pavilionului și care pune în vînzare doar carți ale scriitorului George Astaloș, președintele de onoare al actualei ediții.

Accesul este liber pentru toate categoriile de public ! Cititorii care vor trece pragul Tîrgului Gaudeamus vor da peste cîteva carți noi-nouțe, de abia ieșite de sub tipar și prezentate pentru prima data publicului la evenimentul organizat în perioada 17-21 noiembrie, în Pavilionul Central al Romexpo.

Una dintre cele mai interesante apariții este cel mai recent roman al lui Umberto Eco, publicat de editurile Polirom și Pontica. Lansat în strainatate în iunie 2004, „Misterioasa flacara a reginei Loana” a fost deja tradus în limba româna de Ștefania Mincu. Este un „roman ilustrat” în sens postmodern, în care imaginile dau autenticitate cadrului istoric fascist, explorat de memoria autorului.

Potrivit lui Marin Mincu, totul se petrece în contemporaneitate, iar personajul carții este un anticar sexagenar din Milano care încearca sa își recupereze memoria „autobiografica” pe care și-a pierdut-o în urma unui accident cerebral. Eroul se întoarce în casa stramoșilor de la țara și reînvața totul despre sine și despre istoria mentalitaților în care a fost crescut, devenind „un detectiv al propriei biografii adolescentine”.

Tot Polirom ofera prima traducere în limba româna a unui roman al laureatei Premiului Nobel pentru Literatura 2004, Elfriede Jelinek. Cartea „Pianista”, a carei ecranizare a obținut Marele Premiu al juriului la Festivalul de la Cannes în 2001, are în prim plan o femeie nemaritata, sacrificata de mama sa pe altarul artei.

Profesoara de pian, Erika locuiește cu mama sa și este considerata o fiica-model. Însa Erika este și o voyeurista, frecventeaza localuri dubioase și își supune unul dintre studenți la ritualuri sado-masochiste. Dragostea imposibila dintre ea și student o împinge la o tentativa de sinucidere. Publicat în peste 20 de țari, romanul a fost tradus la noi de poeta Nora Iuga.

Mare interes vor suscita, probabil, la cea de-a XI-a ediție a Tîrgului Gaudeamus, și cele doua noi carți de H.-R. Patapievici, „Discernamîntul modernizarii” și „Ochii Beatricei”, ambele aparute la Humanitas. Prima include șapte conferințe despre „starea de fapt”, adresate acelei Românii normale, decente, cultivate, pe care autorul marturisește ca a descoperit-o cu ocazia lansarilor altor volume ale sale și a întîlnirilor de atunci cu publicul.

Cea de-a doua carte este o incursiune în lumea lui Dante. Potrivit lui Patapievici, una dintre descrierile posibile ale lumii pe care Dante ne-o prezinta este aceea în care „Pamîntul este centrul unei enorme sfere globale, a carei circumferința reprezinta chiar originea timpului și spațiului – adica Dumnezeu”.

Nu numai de o lansare, ci și de o dezbatere va avea parte o alta apariție recenta a Editurii Humanitas: „Furtul unei națiuni” de Tom Gallagher. Studiul ofera o relatare cuprinzatoare asupra istoriei românești începînd de la sfîrșitul anilor ’80, inclusiv rasturnarea lui Ceaușescu. De asemenea, istoricul britanic analizeaza moștenirea guvernarii comuniste și contemporaneitatea imediata înfațișata ca o ezitanta tranziție spre democrație, dominata de membri marcanți ai fostului regim.

O carte care a provocat deja o vie dezbatere în lumea culturala de la noi – „Cioran. Eliade. Ionesco. Uitarea fascismului” de Alexandra Laignel Lavastine – a fost publicata acum și în limba româna de Editura Est. Apariția ei la editura pariziana PUF a avut ecouri și în România, în urma cu doi ani, redeclanșînd discuțiile despre trecutul celor trei intelectuali români din perioada interbelica. Laudata de unii, hulita de alții, cartea se refera la tinerețea legionara a lui Cioran și Eliade și la funcționarea lui Ionesco în Ambasada României de pe lînga guvernul de la Vichy.

Pentru grupul editorial RAO, vedeta ediției de anul acesta a Gaudeamus-ului este „Mr. Nastase”, adica autobiografia jucatorului de tenis Ilie Nastase. Cartea este disponibila în doua variante: una în valoare de 350.000 de lei și alta de 450.000 de lei, aceasta din urma avînd prima pagina sub forma unui timbru.

O aglomerație similara cu cea de la sesiunea de autografe a lui Ilie Nastase va provoca, probabil, intens promovata carte a lui Dan Chișu, „Singur sub duș”. Miercuri, la deschiderea tîrgului, cartea, cu o coperta îndrazneața pentru piața româneasca, nu se gasea înca la stand. Afișele cu autorul tronau însa la standul Editurii Nemira.

Accesul este liber pentru toate categoriile de public ! Mediafax