România va deveni, la 1 ianuarie, cea mai corupta țara din UE
România ocupa locul 84 (cu un scor de 3,1 puncte) în acest clasament care cuprinde 163 de țari din întreaga lume, notate pe o scara de la 0 (cele mai corupte) la 10 (deloc corupte).
Percepția asupra corupției se dovedește, astfel, mai puternica în România decât în oricare alta țara membra UE, și mai mare chiar decât în statele candidate oficial la aderare, cu excepția Macedoniei, care s-a clasat pe locul 105.
În spațiul european, punctaje mai slabe decât România au obținut doar patru țari balcanice (Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia și Albania) și câteva state din fostul imperiu sovietic.
Țarile europene care au ocupat poziții fruntașe în acest clasament sunt Finlanda (locul 1, punctaj 9,6), Danemarca (locul 4, punctaj 9,5) și Suedia (locul 6, punctaj 9,2), alte cinci state din nordul continentului reușind și ele sa intre în rândul primelor unsprezece clasate.
Unele țari „cu greutate” în UE ocupa poziții ceva mai joase, Germania clasându-se pe locul 16, Franța pe 18, la egalitate cu Irlanda, Belgia – 20, iar Spania – 23. În schimb Italia înregistreaza un scor slab (4,9), situându-se abia pe locul 45 și fiind devansata de multe dintre noile țari membre, care au aderat în mai 2004.
Acestea formeaza un bloc destul de compact dupa poziția a 20-a, cel mai bun Indice de Percepție a Corupției (IPC) fiind obținut de Estonia (6,7), care se situeaza pe locul 24. Ea este urmata de Malta și Slovenia (locul 28), Cipru (37), Ungaria (41), Cehia și Lituania (46) și Letonia și Slovacia (49).
Polonia este singura țara integrata în UE în ultimul val de extindere, din 2004, care se claseaza pe o poziție net inferioara, 61 (cu scorul 3,7 – apropiat de cel al României).
România este devansata, în schimb, de Bulgaria, partenerul de integrare strict monitorizat de Comisia Europeana pentru modul în care aplica politicile anticorupție și unde Transparency International anunța, în luna septembrie, ca intenționeaza sa înființeze o linie telefonica gratuita anticorupție, prin intermediul careia membrii asociației sa le ofere cetațenilor informații și sfaturi referitoare la combaterea acestui fenomen. Bulgaria s-a clasat pe locul 57 (cu 4,0 puncte), nu cu mult în urma altei țari din UE, Grecia (poziția 54, 4,4 puncte).
Percepția referitoare la corupție, în rândul opiniei publice, este mai slaba și în țarile candidate la aderare, cu excepția Macedoniei. Croația s-a situat pe locul 69, în timp ce Turcia ocupa locul 60.
Consilierul TI Iulia Coșpanaru a precizat, în cadrul unei conferințe de presa, ca punctajul României în acest domeniu poate fi interpretat ca o „continuare a ritmului scazut de implementare a reformelor anticorupție”.
„Scorul astfel obținut trebuie sa constituie un semnal de alarma pentru oficialii de la București, aceștia trebuind sa materializeze angajamentele politice pentru orientarea reformelor în direcția combaterii corupției”, a spus consilierul TI.
Cel mai bun punctaj IPC obținut de România a fost în 1997 (3,44 puncte), iar cel mai slab în 2002 (2,6 puncte), Iulia Coșpanaru explicând ca rezultatul obținut în primul caz s-ar putea datora faptului ca „la momentul respectiv lucrurile nu erau clar sedimentate”.
Clasamentul Amnesty International este realizat pe baza sondajelor de opinie în rândul populației și al oamenilor de afaceri, și a rapoartelor unor instituții independente precum Banca Mondiala sau Forumul Economic Mondial.
Organizația subliniaza, însa, ca pentru a figura în acest clasament, țarile în cauza trebuie sa fi facut obiectul a cel puțin trei studii, ceea ce explica faptul ca numeroase state – inclusiv cele considerate cele mai corupte din lume – nu sunt luate în evidența.