România și Bulgaria sunt sub nivelul statelor care au aderat în 2004

România și Bulgaria sunt sub nivelul de dezvoltare al celor opt state foste comuniste la momentul aderarii la UE, în 2004, atât din punct de vedere economic, cât și în plan politic, se arata într-o analiza realizata de The Economist.

Deși creșterea economica în România și Bulgaria este puternica, cele doua țari difera, din multe puncte de vedere, de predecesorii lor. Daca în anul 2005, produsul intern brut pe cap de locuitor s-a plasat la 4.490 de dolari în România și la 3.480 de dolari în Bulgaria, media înregistrata la nivelul celor opt state care au aderat la blocul european în 2004 era de 9.240 dolari, în timp ce media extinsa la nivelul întregii Uniuni era de 29.330 dolari.

Cei mai noi membri ai Uniunii Europene sunt în urma și în alte privințe, infrastructura de transport și serviciile publice fiind mai puțin dezvoltate decât în cazul celorlalte state est-europene, fenomenul corupției este mai larg raspândit, iar cultura politica este mai puțin matura.

Deși cele doua state se aseamana prin prestația instituțiilor publice și gradul de saracie, România și Bulgaria difera sub alte aspecte, precum suprafața, istorie, structura politica și economica.

Cu 22 de milioane de locuitori, România este al doilea mare stat est-european din UE, dupa Polonia. Numarul de locuitori ai Bulgariei reprezinta ușor peste o treime din acest nivel. Dimensiunile reduse ar putea reprezenta un avantaj, întrucât administrația unui stat mai mic opereaza adesea mai eficient.

Cu toate acestea, eficiența politicienilor români este peste cea a omologilor bulgari. De asemenea, investitorii straini manifesta un interes mai accentat pentru țarile mari.

În timp ce limba româna este de origine latina, fiind înrudita cu limba italiana și franceza, bulgara este o limba slava, mai apropiata de rusa.

În fiecare din cele doua țari traiește o minoritate etnica importanta provenind dintr-un stat vecin. Astfel, 7% din populația României este de etnie ungara, UDMR fiind o componenta fixa în structura coalițiilor de guvernare.

Aproximativ 9% din cetațenii bulgari sunt de etnie turca, reprezentanții acestui grup fiind mai saraci și mai puțin educați decât restul populației. Partidul care îi reprezinta, condus de Ahmed Dogan, este, în mor frecvent, ținta atacurilor militanților împotriva corupției.

Atât în România, cât și în Bulgaria, sunt mari comunitați de romi, care traiesc în condiții precare, chiar mai rele decât în timpul regimului comunist.

Cele doua state au percepții diferite asupra Rusiei. Astfel, bulgarii îi atribuie statului rus meritele pentru eliberarea țarii de otomani, iar mulți cetațeni ai statului balcanic privesc dominația comunista ca o perioada de modernizare.

Pentru România, Rusia este asemnanatoare unui „pradator”, care i-a furat o provincie estica în anul 1812. În anul 1918, România a redobândit teritoriul înstrainat, urmând sa îl piarda ulterior din nou în favarea Uniunii Sovietice, în anii 1940-1941. Aceasta regiune, împreuna cu o fâșie de pamânt situata la granița cu Ucrania, formeaza acum statul Republica Moldova.

Sub conducerea actualului președinte, Traian Basescu, România este un bastion al politicii americane în regiunea Marii Negre.

Politica externa practicata de Bulgaria este mai degraba pasiva, dar acesta țara are relații bune cu Rusia. Premierul Bulgariei, Sergei Stanishev, a studiat la Moscova, asemenea și altor foști lideri români, dar recunoașterea acestei realitați i-ar afecta serios cariera politica. Președintele României critica puternic comunismul, în timp ce liderii bulgari sunt mai reținuți în aceasta privința.

În plan politic, România este recunoscuta pentru conflintele recurente între Traian Basescu și premierul Calin Popescu Tariceanu. Conștientizarea necesitații de a adera la Uniunea Europeana a menținut coaliția de guvernare formata din Partidul Democrat și Partidul Național Liberal.

În Bulgaria, președinele și premierul fac parte din același partid, dar coaliția de guvernare este formata din socialiști (foști reprezentanți ai comunismului), o formațiune liberala condusa de fostul rege Simeon al II-lea, și gruparea lui Ahmed Dogan. Îm ambele țari ar putea avea loc alegeri în acest an, menționeaza analiza.

Aderarea la Uniunea Europeana a creat presiuni intense asupra României și Bulgariei în vederea respectarii criteriilor impuse de autoritațile de la Bruxelles, pe care niciuna din cele doua țari nu le îndeplinește integral la momentul actual. Cea mai mare problema se refera la lipsa unui sistem juridic adecvat. În România, aceasta problema ia forma corupției, iar în Bulgaria, a crimei organizate.

În acest sens, România a facut mai multe progrese decât statul vecin. Astfel, ministrul Justiției, Monica Macovei, care nu este membru al niciunui partid politic, a implementat masuri de restructurare a sitemului judiciar și a procuraturii.

Progresele Bulgariei au fost mai lente, unii politicieni sunt greu de înlaturat, iar problemele legate de crima organizata sunt numeroase. Un studiu recent realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economica (OCDE) arata ca Bulgaria are capacitatea de a promova mai eficient oportunitațile de investiții, dar România are merite mai mari pentru masurile de combatere a corupției și integritatea afacerilor. Mai mulți oficiali și politicieni români importanți și-au pierdut pozițiile și chiar libertatea. Investigația desfașurata în cazul fostului premier român Adrian Nastase contrasteaza cu imunitatea de care se bucura înca clasa politica din Bulgaria.

Managerii cu experiența din ambele state comenteaza ca românii sunt mai individualiști decât bulgarii.

„În România, problema este munca în echipa. În Bulgaia, problema este luarea unei inițiative”, a spus unul dintre aceștia.

Sitemul de învațamânt superior este birocratic și limitat. Infrastructura de transport se afla înr-o stare precara , iar legaturile între cele doua state sunt foarte proaste, existând un singur pod rutier peste Dunare.

Principala diferența la nivel macroeconomic se refera la fluctuația valutei românești, în timp ce moneda bulgariei este legata de euro. Ambele țari au deficite de cont curent foarte mari. Astfel în 2006, acest indicator s-a plasat la 10,3% în cazul României și la 13,5% în cazul Bulgariei.

Persistența inflației semnaleaza ca adoptarea monedei euro este un obiectiv care ar puta fi îndeplinit peste cel puțin zece ani.

Persepectivele demografice ale României sunt pozitive, raportate la standardele post-comunsite, fiind anticipat numai un declin ușor al populației, care ar putea încetini pe masura ce veniturile cresc și sistemul de sanatate se îmbunatațește.

Performanțele Bugariei în acest sens sunt însa printre cele mai slabe la nivelul Europei de Est, scaderea populației fiind estimata la aproximativ șapte milioane de persoane pâna în anul 2020.

Urmeaza problema emigranților, fenomenul fiind încurajat de nivelul scazut al salariilor, de condițiile nefavorabile de munca și de calitatea slaba a serviciilor publice. În total aproximativ doua milioane de români și 800.000 de bulgari traiesc în strainatate. Aderarea la Uniunea Europeana ar putea stimula creșterea numarului de emigranți, deși majoritatea statelor europene au impus restricții temporare la accesul pe piețele de munca, dupa ce numarul de emigranți din Polonia, dar și din alte țari, a depașit așteptarile.

La nivelul ambelor țari exista probleme la trecerea frontierei. Astfel, moldovenii au posibilitatea de a intra cu ușurința, și nu întotdeauna legal, în România, dupa cum procedeaza și macedonenii în cazul Bulgariei.

În concluzie, România are avantajul unei suprafețe mari, a unei evoluții favorabile a structurii demografice și a existenței unei elite care vrea sa ridice statul la nivelul vecinilor europeni, în timp ce Bulgaria este mai dezvoltata la nivel industrial.

Având însa în vedere problemele politice survenite în alte state est-europene, unele dintre acestea chiar mai bogate și mai puternice decât România și Bulgaria, este evident ca drumul parcurs de cele doua state catre prosperitate și stabilitate va fi mai dificil.

Mediafax