România, prea riscanta pentru cumparaturi online
Pentru a nu mai risca sa fie vaduviți de anumite sume de bani, fie ele modeste sau substanțiale, distribuitorii americani de bunuri și servicii pe Internet au decis recent sa nu mai faca vânzari în anumite țari printre care și România, informeaza New York Times în ediția sa online.
Pe unii aceasta decizie îi „costa” 1-2% din volumul totalal vânzarilor.
CD Universe, spre exemplu, distribuitor online de muzica, filme și jocuri, a decis sa nu mai onoreze comenzile venite de la consumatorii din România, Bulgaria și Indonezia din cauza frecventelor fraude în care au fost implicați clienți din aceste țari.
„Este neplacut. Sunt sigur ca exista numeroși consumatori cinstiți în România. Dar când opt din zece comenzi implica și o frauda, pur și simplu nu mai pot continua activitatea cu România”, a declarat Charles Beilman, director executiv la CD Universe.
De cele mai multe ori, cel care are de pierdut în urma unor asemenea ilegalitați este tot comerciantul cu activitate online.
Daca frauda nu este descoperita la timp, din contul de card al victimei este extrasa suma cu care se achita valoarea întreaga sau parțiala a cumparaturilor efectuate online de catre cel care produce ilegalitatea.
Când victima observa ca a platit bunuri pe care de fapt nu le-a cumparat anunța de obicei instituția care a emis cardul.
Ulterior, suma cu care au fost platite bunurile cumparate fraudulos va fi „decontata” victimei de catre compania care le-a vândut.
Beilman este doar unul dintre reprezentanții comercianților online care s-au vazut puși în situația de a suporta plata acestor „contre”.
Ca urmare, pentru șeful CD Universe a renunța la unele piețe mai riscante este un lucru foarte normal.
Buy.com este un alt exemplu de site care a renunțat sa mai onoreze comenzi venite din zone cu risc maxim.
Compania și-a facut o lista cu 25 de țari favorite și, începând cu luna martie a acestui an, și-a stopat vânzarile catre toate celelalte state care nu erau incluse aici.
Pentru clienții care nu provin din cele 25 de state au început sa fie aplicate reguli foarte dure, spune Brent Rusick, chief operating officer la Buy.com.
Printre țarile care nu fac parte din lista „celor 25” sunt toate statele din Europa de Est și din fosta Uniune Sovietica, dar și Indonezia, cele doua Corei și China. Printre clienții serioși sunt cei din Marea Britanie, Franța, Taiwan, Japonia și Australia.
„Suntem extrem de precauți în privința exporturilor”, explica Rusick adaugând ca, pentru a fi clienți Buy.com, „internauții” din afara Statelor Unite trebuie sa fie dispuși sa cheltuie pe site peste 500 de dolari.
Livrarea bunurilor nu se face pe baza informațiilor referitoare la cartea de credit. Clientul Buy.com primește bunul comandat numai dupa ce contravaloarea acestuia ajunge în conturile site-ului.
Buy.com nu accepta clienților straini sa plateasca prin furnizarea informațiilor referitoare la carte de credit pentru ca instituțiile care au emis aceste instrumente de plata nu au sisteme de verificare online a corectitudinii datelor oferite de client.
„Noi nu putem verifica daca într-adevar persoana care da comanda este chiar posesorul cardului ale carui date ni le furnizeaza”, a precizat Rusick.
„Cu siguranța ca exista un potențial mare pentru afacerile noastre în aceste țari dar și riscul este foarte mare. Vreau sa fac afaceri aici dar trebuie sa fiu extrem de precaut”, comenteaza Rusick.
Alți comercianți online, precum site-ul CDNow sprijinit de Bertelsmann, accepta și onoreaza comenzi din aproape toate țarile.
Dar când site-ul primește o comanda dintr-o țara cu risc mare în privința plații cu carte de credit prin Internet, o redirecționeaza automat catre departamentul sau de securitate. Acesta va verifica pe cât posibil daca este vorba de o frauda sau nu.
Din totalul comenzilor care sunt primite pe site, aproximativ 8% sunt trimise catre acest departament specializat.
Dintre acestea cam 88% primesc aprobarea pentru livrare, spune Melinda Meals, purtator de cuvânt al CDNow.
Deși este evident ca acest mod de verificare suplimentara a comenzilor implica și costuri operaționale mai mari, CDNow nu se gândește înca sa-și schimbe strategia comerciala în privința țarilor cu risc mai ridicat de fraude.
Un alt factor pentru care magazinele online refuza sa onoreze comenzi primite din anumite țari îl constituie fraudele în livrare când bunul achitat nu mai ajunge în condiții optime sau chiar deloc la cumparator.
Pentru comercianții online o alternativa ar fi apelarea la serviciile unor firme de curierat non-guvernamentale cum sunt United Parcel Service (UPS) sau FedEx.
În acest caz taxele de transport sunt atât de mari încât nu justifica cumpararea online.
Sunt situații în care pentru a primi un CD cumparat pe net cu 9 dolari, clientul trebuie sa mai plateasca 40 de dolari drept taxe de transport.
Ca urmare, livrarea se face în mod obișnuit prin serviciul de poșta al fiecarui stat.
Fraudele la acest nivel sunt însa un obstacol chiar mai mare decât fraudele cu carți de credit, apreciaza Robert Wientzen, director executiv la Direct Marketing Association din Statele Unite.
CDNow, spre exemplu, nu livreaza catre Lituania sau Iran pentru ca nu poate garanta clienților ca vor primi pachetele cu bunurile comandate, a declarat Meals nedorind sa spuna daca fraudele ar fi comise în interiorul serviciilor poștale prin furtul coletelor sau daca respectivele țari sau instituții nu accepta anumite CD-uri considerându-le ilegale prin prisma conținutului sau etichetei (este vorba aici de țarile musulmane).