Return of the King

În mod normal, cronica se putea încheia dupa titlu. Cu toate interpretarile lui distincte, care sunt doar doua. Totuși… nu se face. La naiba, Kong is King.

Din nefericire, pentru o întreaga generație de cinefili, mai mici sau mai mari, Peter Jackson este sinonim cu o anume trilogie. Sunt mulți cei care n-au habar ca cineastul neo-zeelandez și-a început cariera cu un gore sadea („Bad Taste”), și-a continuat-o cu versiune Muppets hardcore („Meet the Feebles”) și cu un zombie-fest jubilator („Braindead”), a facut apoi un detour fantastic („Heavenly Creatures”) și un mockumentar mușcator („Forgotten Silver”, despre inventatorul imaginar al cinema-ului modern, Colin McKenzie), iar dupa care a îngemanat maiastru creaturi reale și digitale pentru amicul Robert Zemeckis („The Frighteners”) a purces la adaptarea amintitei trilogii, corvoada placuta, recompensata din plin și doar nițel mai istovitor/copleșitoare decât frazoiul pe care tocmai îl închei. Cu toate acestea, și cu toata ambiția și magnitudinea Inelelor (care, pentru mine, s-au terminat dupa Turnuri), Peter Jackson și-a dorit cu adevarat sa semneze un singur film – primul pe care l-a vazut în copilarie. King Kong.

Trecând, pour une fois, peste dezbaterea interminabila „to remake or not to remake”, întrebarea staruie: ce-a facut Peter Jackson? Ei bine, a luat un film clasic de aventuri și l-a transformat într-un FILM (cine)magic, așa cum nu credeam ca se mai poate. Totul e mai mult (durata, dinozauri, Manhattan) și mai bun (efectele, duh!; personajele); povestea pe care (sper) o știm cu toții e refacuta cu inteligența (regizorul Denham e o combinație de Griffith și Welles), pasiune (Jack Driscoll e acum scenarist și muncește într-o cușca), dragoste (relația Ann Darrow/Kong nu mai e vulgar/stranie, ci trista și frumoasa), respect (trimiteri savuroase la Fay Wray, Merian C. Cooper sau familia McKenzie) și imaginație (atacul insectelor, infinit mai terifiant ca cel „refuzat” de cenzura în 1933). Întrebari?

De ce Jack Black… Pentru ca Nicholson e prea batrân. De ce nu Empire State Building… Pentru ca „beauty killed the beast”. De ce King Kong… Pentru ca mi-a adus aminte de ce, acum 25 de ani, am început sa merg la cinema.

Andrei Cretulescu