“Lintea se găseşte oarecum pe toate drumurile, e ieftină, e o sursă bună de proteine şi e uşor de gătit. Lintea roşie, spre deosebire de celelelate soiuri, nu rezistă bine la fiert, în sensul că nu-şi păstrează forma şi se transformă într-un fel de terci, oricât de atent ai fi. E natura ei, deci nu-i motiv de îngrijorare. Se pretează mai bine la sosuri, piureuri, curry-uri, supe de linte. Eu am făcut un piure pe care vi-l povestesc mai jos”, scrie Adi Hădean pe blogul său.
“Lintea nu are nevoie să stea la înmuiat înainte de gătire, ca fasolea, bobul sau năutul. Totuşi, dacă după ce o limpeziţi vreţi să o lăsaţi o jumătate de oră în apă rece, nu greşiţi cu nimic. În ceea ce priveşte gătirea, folosiţi o proporţie de 1/2, adică la o cană de linte puneţi două căni de apă sau supă. Eu am folosit o supă făcută pe legume şi gâturi de pui”, continua el.
“Pentru a mă asigura că obţin un piure foarte gustos (ceea ce s-a şi întâmplat), am tocat (mare) o ceapă, doi căţei de usturoi şi doi morcovi. Am pus legumele într-o oală din fontă cu puţin ulei, cu o linguriţă de seminţe de negrilică, cu puţin piper, puţină sare, o foaie de dafin şi o stea de anason. Le-am lăsat pe foc mic până s-au înmuiat morcovii şi s-a îndulcit ceapa”.