Reportaj din Şirnea, „Gura de Rai” a Braşovului!

Un bun prieten mi-a arătat, în timp ce ne aflam cu maşina pe DN73, un drum care cobora, şerpuind, într-o vale… şi un indicator pe care scria, simplu, Şirnea. Nu părea să fie nimic interesant după acele dealuri, care nu ofereau o imagine spectaculoasă. Drumul era destul de prost şi părea părăsit. Sincer, nici nu credeam că e o zonă locuită.

Dar acolo a crescut el, alături de bunicii săi, copilărie marcată de obiceiurile locului. Trezitul cu noaptea în cap, mersul cu vaca la păscut, fânul cosit şi mirosul de iarbă tăiată proaspăt, dar mai ales răsăriturile văzute la munte, nu la mare…

Mi-a promis că vom merge, într-o zi, pe urmele copilăriei sale şi că ceea ce o sa văd acolo mă va marca pe viaţă! Şi mare dreptate a avut…

Şirnea face parte din comuna Fundata, alături de satele Fundata şi Fundăţica. Atestata documentar în anul 1729, localitatea este amplasată la poalele Munţilor Piatra Craiului (2.244m), la o altitudine de 1360 m, iar masivul Bucegi întregeşte peisajul de vis al zonei. Una izolată, dar spectaculoasă, unde turiştii se îndrăgostesc pe loc de natură şi frumos!

E o veche aşezare de păstori, care a scăpat de colectivizare, oamenii de aici crescând oi şi vaci, bazându-se foarte mult pe produsele lactate şi asigurând fanul atât de necesar pentru hrana animalelor.

Începând cu data de 16 iulie 1973, satul Şirnea, alături de alte 13 localităţi, se declară, experimental, sat de interes turistic denumit „sat turistic”.

Aici, cele mai multe proprietăţi nu au garduri, libertatea fiind apanajul locului şi relaxarea cuvântul de ordine. Timpul parcă s–a oprit în loc, casele vechi ale bunicilor care au mai rămas în picioare, pentru că unele au căzut la pământ, abandonate, asigurând o atmosferă vintage.

Străbunii s-au gândit doar la supravieţuire, dar contemporanii au văzut şi potenţialul turistic al acestui loc, astfel că grupuri din ce în ce mai numeroase de „orăşeni” – şi nu numai – trec pragul acestei localităţi.

Oamenii sunt blânzi şi gospodari, dar chiar şi aşa nu pot uita ororile celor două războaie mondiale şi pe  bunicii, fraţii sau taţii pe care i-au pierdut pe frontul care nu a ocolit aceste locuri liniştite, distrugând şi peisajele mirifice.

Iadul a invadat, atunci, această „gură de rai”, iar un monument ridicat în memoria eroilor satului stă mărturie că aceştia  au luptat pentru fiecare bucată de pământ şi pentru ca urmaşii lor să se bucure de ceea ce au lăsat ei în urmă.

Revenind la zilele noastre, acum Sirnea oferă turiştilor un cadru feeric, o plăcerea vizuală specifică unei zone montane, o deschidere magnifică, atât spre creasta Pietrei Craiului, cât şi spre masivul Bucegi, dar şi un confort demn de o localitate paşnică, liniştită, fără zgomotul vreunui drum naţional, şi cu gazde primitoare.

Iubitorii de munte găsesc poteci spre Piatra Craiului sau munţii Bucegi, în partea opusă. De asemenea,  cu maşina se poate străbate culoarul Rucar-Bran, în ambele sensuri. Există drum direct şi către Peştera Dâmbovicioara.

Aşadar, să nu vă aşteptaţi la o zonă asemănătoare celei de pe Valea Prahovei, cu staţiuni pline de restaurante, cluburi sau alte „obiective” de genul acesta. În schimb, există multe alte atracţii turistice în Şirnea şi împrejurimi:

   – Ferma cu struţi
   – Muzeul etnografic „Nicolae Frunteş” – etnografie, legenda Branului, olimpism, arta modernă.
   – Biserica ortodoxă de lemn, veche, „Adormirea Maicii Domnului” din Fundata (1830).
   – Biserica ortodoxă, cu hramul Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, construită între anii 1893-1894.
   – Biserica ortodoxă nouă din Fundata, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf Ierarh Nicolae”, construită între 1939-1943.
   – Parcul Naţional Piatra Craiului, trasee în Piatra Craiului.
   – Monumentul locotenent-colonelului Gh. Poenaru-Bordea, primul ofiţer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial.
   – Cheile Moieciului
   – Cheile Grădiştei
   – Prăpăstiile Zărneştilor
   – Rezervaţiile naturale La Chişătoare
   – Peştera cu lilieci din satul Peştera
   – Peştera şi Cheile Dâmbovicioara
   – Barajul Pecineagu
   – Lacul Vidraru.

OFERTE CAZARE (preţuri 50 -150 lei)

http://www.turistinfo.ro/sirnea/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-sirnea.html

http://cartă.ro/cazare-sirnea/

http://www.infopensiuni.ro/cazare-sirnea/#

ACCES

Situat la 44 km de Braşov şi 47 km de Câmpulung, pe DN 73, în satul Şirnea se ajunge pe un drum de ţară nemodernizat, dar practicabil (aproape) în orice anotimp şi pe orice vreme, dar care acum se află în plină modernizare. Distanţa dintre Bucureşti şi Şirnea este de 218 km şi poate fi parcursa în aproximativ 2 ore şi 43 de minute.

Cu toate acestea, când zăpezile sunt mari, este indicat să ai maşina echipată cu lanţuri şi cauciucuri de iarnă, altfel rişti să rămâi blocat, deoarece drumul are şi câteva pante destul de lungi şi abrupte.

Totuşi, odată ajunşi acolo, puteţi participa la evenimentul „Iarna la Sirnea” şi concursul naţional de schi fond „Cupa Şirnea”. Iniţiată în 1969, sărbătoarea presupune o întrecere pe schiuri, chiar şi cu făclii în mâini), hore, petreceri şi plimbări cu sania.
 

Foto & text: Dragoş TĂNASE