Realitatea dezarticulata

06 06. 2002, 14:58
Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand se face ora talk-show-urilor, incep sa "zap"-ez de pe un canal pe altul in cautarea unui subiect care sa ma faca sa urmaresc dezbaterea. Multe nopti m-am chinuit sa evit reclamele halucinante, aceleasi pe toate canalele, sa ma strecor printre

Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand se face ora talk-show-urilor, incep sa „zap”-ez de pe un canal pe altul in cautarea unui subiect care sa ma faca sa urmaresc dezbaterea. Multe nopti m-am chinuit sa evit reclamele halucinante, aceleasi pe toate canalele, sa ma strecor printre scarboseniile de spoturi platite cu sute si mii de dolari, sa ma ascund din calea invaziei de produse care te inhata daca nu esti bine prins de manerele fotoliului.

Nopti in sir m-am ferit de certurile formatorilor de opinii, sarind dintr-o barca intr-alta, pana ce m-am scufundat finalmente rapus de somn intre pernele care miros aÂ… detergent obisnuit. Iar a doua zi am luat-o de la capat, fara sa ma pot rupe din vraja zap-arii, fara sa ma pot stapani, de parca acolo, pe sticla, la talk-show, as fi putut afla ceva important pentru mine.

Zilele s-au scurs, stirile s-au suprapus, scandalurile s-au intetit, s-au inmultit, s-au eviscerat, s-au decorticat, iar eu am ajuns sa nu ma mai intereseze ce se da seara la talk-show. O fi bine pentru mine, o fi rau pentru talk-show? Greu de spusÂ…

Uneori ma gandesc la realizatorul de talk-show ca la directorul de ziar. Pentru mine sunt fiinte mediocre, vanatori de senzational, niste robotei care s-au desprins de magia meseriei pe care o practica si au intrat in rutina celui care aproba, incuviinteaza sau contrazice. Fara sa se mai implice. Emisiunile lor sunt barci de hartie pe fluviul informatiei disparate. Sunt corabii cu panze navigand pe rauri de cerneala electrica. Cu totii afiseaza numere de telefon, arata o scarba fata de timpul care ii preseaza, nu au timp mai deloc sa ia in discutie opinia telespectatorului. Pentru ca nu e important ce crede telespectatorul, ci este important ce va crede el maine.

E important sa vina stirea. Nasterea ei este fara dureri, se cauta, se vaneaza si se dezvaluie. Rapid, sacadat, fara sa fie judecata. Din concertul de stiri se propaga sunetul informatiei, ca si cum pe aceasta melodie vor dansa neuronii de telespectator intr-o betie fara margini. Realitatea se dezarticuleaza sistematic, concentrat, cu simplu scop de a te face sa uiti ce a fost ieri si sa dai atentie la ce e azi. Astfel, scandalurile devin marfa cea mai cautata, cea mai bine vanduta, pentru ca te fac sa traiesti clipa si sa nu-ti pui intrebari fara raspuns.

Din polul plus, televiziunea se vede ca o masina de imbecilizat masele. Doar uneori, foarte rar, apar pe sticla figuri care te fac sa crezi ca merita sa platesti un abonament pentru societatea nationala de televiziune, dar si un abonament pentru firma de cablu. Desi, dupa cum stau actualmente lucrurile, mai normal e sa fii tu cel platit pentru ca te uiti la emisiunile lor.

Realitatea dezarticulata te face sa iti pui intrebarile pe care trebuie sa ti le pui. Orice alta abordare a starii de fapt este pura „scenarita”Â… O boala care se trateaza prin „zap”-ing, de obicei seara, la talk-showÂ…