Cum se simte un selecţioner nevoit să urmărească un Campionat
Mondial la televizor? Prost, ştim! De asta nici nu îi punem această
întrebare lui Răzvan Lucescu. Antrenorul României va fi ocupat pe
toată durata turneului final din Africa de Sud. Din păcate, numai
ca telespectator ori ca spectator. „Aproape sigur voi merge şi eu
acolo. Bineînţeles, cu treabă. Mă interesează meciurile Franţei”,
mărturiseşte Răzvan, care va încerca să descifreze secretele celui
mai important adversar din grupa de calificare la Campionatul
European din 2012, ştiut fiind faptul că pe 9 octombrie 2010
România va juca în Franţa.
Dialogul Răzvan – Ana Lucescu
„Răzvan, poţi să vii puţin?”. „Ana, mai sunt cinci minute din
Şahtior”, „Bineee, vorbim după”, „După, joacă Marica şi Sttutgart”,
„Atunci mai târziu…”, „Văd un sfert de oră din Auxerre şi pe urmă
plec spre stadion, că Rapid are meci în Bucureşti. Dacă e, te sun
din maşină”. E un dialog nu foarte imaginar dintre selecţioner şi
soţia sa în weekend-urile cu etapă. Iar weekend-urile cu etapă sunt
la fel ca toate weekend-urile, cam patru pe lună. Şi în opt-nouă
luni din an se joacă fotbal. „Am avut noroc de o soţie care să mă
înţeleagă. Acesta este de altfel secretul longevităţii noastre.
Când nu mă uit la meciuri în direct, fac analize şi tot aşa. Acum
însă stau mai mult acasă, comparativ cu perioada când antrenam la
Braşov. Bine, pentru noi e un obicei ăsta. Aşa au fost şi ai mei.
De asta e atât de important să fim împreună mai ales de Sărbători”,
mărturiseşte selecţionerul.
„Îmi place tot ce ţine de fotbal. Deci şi să scriu
despre fotbal”
În afară de fotbal, cu greu îşi găseşte timp pentru altceva.
„Ascult cu mare plăcere muzică românească, de exemplu! Mă uit la
filme pe HBO şi citesc. Mai mult cărţi de psihologie şi tehnici de
comunicare decât beletristică”.
Mersul la restaurante, mai ales cele cu specific italienesc,
întregeşte porţia de relaxare a lui Răzvan: „Prefer în general
mâncare uşoară: salate, peşte, fructe de mare şi un pahar de vin
rece, plus discuţii cu prietenii”. Toate astea reprezintă
ingredientele unui prânz ori ale unei seri reuşite. Alte activităţi
dragi lui? Discuţiile amicale faţă în faţă cu Matei, fiul care nu
i-a moştenit pasiunea pentru fotbal, dar şi cu Marilu, fata sa mai
mare, plecată de ani buni la studii în străinătate. „Mă bucur
foarte mult că sunt apropiat de vârstă cu ei. Îi înţeleg şi ne
înţelegem foarte bine. Am o familie frumoasă şi sunt foarte mândru
de ea”, mai spune Lucescu.
La fel ca la turneul final din 2008, când pe tot parcursul CE
Răzvan a avut o rubrică în Prosport, şi la Mondialul african,
selecţionerul îşi va scrie impresiile de două ori pe săptămână: „E
o experienţă foarte interesantă şi, dacă pot să ajut şi eu
cititorii de sport să vadă şi altceva decât polemici, o fac. Îmi
place tot ce ţine de fotbal. Deci şi să scriu despre fotbal!”.