Martin, care a devenit raportor din partea Parlamentului European, după ce fostul raportor Kader Arif și-a prezentat demisia, a acuzat secretomania în care s-au desfășurat negocierile. Părerea sa este că tratatul nu va rezolva în mod efectiv problema pirateriei și că va recomanda Parlamentului să îl respingă.
„Este foarte clar că trebuie o întărire a proprietății intelectuale„, a spus Martin. „Dar atmosfera a fost greșită, cu negocieri în spatele ușilor închise și apoi nicio informație oficială. Ceea ce a reieșit este un text subțire cu insuficiente detalii, care pare că pune anumite îndatoriri pe furnizorii de servicii să acționeze ca o poliție a internetului„, a mai completat el. De asemenea, ACTA nu face nicio deosebire între descărcarea de conținut în scopuri „personale” sau „comerciale” – cele realizate cu scopul de a face profit.
Raportorul spune că este nevoie de o legislație cu scopul de a reglementa internetul, dar acea parte a ACTA care reglementează bunurile fizice contrafăcute nu ar trebui combinată cu propunerile digitale. David Martin completează că actualul sistem, în care cei care dețin drepturile de proprietate intelectuală pot raporta dacă găsesc replicate melodiile sau filmele lor, iar site-urile media sunt obligate să le scoată, ar trebui să fie mai bun și mai consistent aplicat în Europa.
Jim Killock, director executiv la Open Rights Group, aplaudă reacția raportorului european. „ACTA ar fi fost o lovitură dură pentru democrație și ar trebui respinsă. Parlamentul European are datoria de a lupta pentru libertățile civile și să caute propuneri mai bune pentru copyright și patente. ACTA pune în pericol comerțul în medicină ca și libertatea discursului online”, a spus el.
În România, fostul ministru al Comunicațiile, Valerian Vreme, a semnat documentul din partea țării noastre. Ulterior, după ce Executivul a fost schimbat, România a anunțat amânarea procesului de ratificare a controversatului acord.