Raluca Lăzăruţ: ”Trebuia să fiu o femeie de 38 de ani cu doi copii mici”

– Cum a început 2014 pentru tine?

Dacă o să se şi termine aşa cum a început, mă consider o norocoasă. A început cu mâncare bună, cu oameni dragi şi cu hohote de râs, n-am râs atât de mult ca în noaptea de 31 decembrie de mult, am râs până mi s-a tăiat respiraţia. Se spune că râsul e victoria reală asupra vieţii, deci în 2014 voi fi o victorioasă.

– Eşti genul de persoană care îşi face planuri la început de an sau laşi viaţa să te surprindă?

Viaţa m-a surprins de atâtea ori, mi-a făcut atâtea surprize frumoase, încât deja sunt ani buni de când nu-mi mai fac planuri. Asta nu înseamnă că nu muncesc cu propria persoană să mă autodepăşesc în fiecare zi şi nici că mă bazez doar pe noroc, dar am învăţat să mă bucur de călătoria în sine, în loc să mă gândesc la destinaţia ei.

– Până acum, care au fost cele mai mari surprize din viaţa ta?

Că am intrat în casa unui reality-show cu aproape 20 de mii de romani înscrişi, că am rezistat până în finală, că Bucureştiul mi-a deschis imediat porţile fără să fiu nevoită să fac vreun compromis, că am prezentat două emisiuni de divertisment, trei ani de ştiri sportive şi 2 ani de ştiri generale, că munca mi-a fost răsplătită întotdeauna şi că mă bucur de simpatia telespectatorilor. Astea sunt doar câteva din lucrurile despre care nu credeam că mi pot întâmpla.

– Pe plan profesional, ce urmează să se întâmple în lunile următoare?

Voi fi în continuare gazda jurnalului de prânz, mă voi implica în campanii umanitare. Aş vrea să iau în continuare parte la materialele gândite şi realizate în exclusivitate de Ştirile Kanal D, unul dintre exemplele recente fiind cazul învăţătoarei care cerea spaga părinţilor, ancheta demarată în exclusivitate de echipa noastră şi care a avut un puternic impact în media şi care s-a soldat cu demiterea învăţătoarei şi a directoarei şcolii respective. Am demonstrat că putem fi uniţi şi împreună  putem schimba ceva.

– Te-ai gândit să schimbi şi formatul: să treci de la ştiri la divertisment? Nu eşti străină de lumea showbiz-ului…

Am cam bifat tot ce ţine de sfera televiziunii, am avut şi emisiune înregistrată, dar şi live, am avut atâţia ani de ştiri în direct, am făcut ediţii speciale, am ieşit şi pe teren, toate au făcut parte din profesia mea. Mă simt extrem de confortabil în postura de prezentator de ştiri şi am o satisfacţie teribilă nu doar din punct de vedere al audienţei, cât şi al volumului de simpatie pe care mi-l arata telespectatorii în fiecare zi. Dacă lucrurile vor lua o altă întorsătură pentru mine şi voi considera la un moment dat că îmi doresc să schimb ştirile cu divertismentul, nu voi ezita. Ştii ce e interesant la perioada asta prin care trec acum? Că am puterea să fac orice, să experimentez, să încerc, că am forţa să o iau de la capăt, simt că pot muta munţii.

– Film mai faci? Ai jucat într-un scurt metraj în 2011 („Raluca + 1”)…

Şi ce experienţă minunată a fost! După, am fost chemată la două castinguri pentru lungmetraje româneşti, unul din ele nu s-a mai făcut deloc pentru că n-a avut finanţare şi pentru celălalt “arătam totuşi prea tânără”, mi-au mărturisit cei din echipa de selecţie.  Trebuia să interpretez rolul unei femei de 38 de ani cu doi copii mici. Nu exclud varianta de a mai cocheta cu actoria, dar adevărul e că nici nu mă duc la castinguri, aştept să mi se propună, aşa că şansele sunt limitate.

– Hai să facem un exerciţiu de imaginaţie! Reuşeşti să obţii un rol principal într-un film, la Hollywood! Cu  ce actor ţi-ar plăcea să joci o scenă fierbinte… de dragoste?

Hmm, a fost foarte greu, mi-a luat aproximativ jumătate de secundă să mă hotărăsc. Colin Farrell.

– Dar numele ţi l-ai schimba? Americanilor, cred, le-ar fi destul de dificil să pronunţe „Lăzăruţ”…

Vrei să mă dezmoştenească tata?! L-aş păstra, dar aş scoate “ă”-ul şi “ţ”-ul, şi atunci cred că Lazarut ar fi uşor de pronunţat pentru ei.

– Pe plan personal, cum se anunţă 2014?

Dacă va fi ca 2013, atunci, oficial, mă consider o norocoasă. Se spune că, după 30 de ani, eşti o altă femeie, ei bine, fără nicio exagerare, de la 30 de ani mie mi s-a schimbat viaţa complet. Am eu o presimţire că nu voi uita uşor 2014, instinctul aşa-mi spune…

– Şi ce ţi se pare cel mai dificil într-o relaţie?

Să ajungi să-i iubeşti defectele celui de lângă tine. Aia e dragostea adevărată, restul sunt amănunte….

– Când te vezi mămică?

La întrebarea asta, răspunsul pe care-l urăsc cel mai mult e “Când o vrea Dumnezeu”, şablon mai mare nu există. Dacă până acum v-aş fi răspuns că nu m-am gândit la asta, acum chiar pot să spun că îmi doresc. E totuşi un pas înainte, zic!