Raducanu – golgeterul-tavalug

Din ianuarie 2000 cînd a venit la Steaua, Claudiu Raducanu a evoluat în 88 de partide, reusind sa marcheze 47 de goluri

Pîna sa ajunga în Ghencea, Claudiu Raducanu era un simplu atacant la FC Extensiv. Avea 24 de ani si pîna atunci cariera lui se derulase în umbra diviziilor inferioare, fara nimic senzational. În 5 ani apucase sa joace doar 19 meciuri în prima divizie, înscriind doar 5 goluri, toate în turul campionatului 1999-2000.

A fost primul jucator transferat de Victor Piturca, imediat dupa numirea sa ca antrenor principal al ros-albastrilor în decembrie ’99. Steaua a platit Extensivului 165.000 de dolari, oltenii urmînd sa mai primeasca înca 50 la suta din urmatorul transfer al jucatorului, dar nu mai mult de 300.000 de dolari. La început parea un pariu pierdut. Dezordonat în joc, risipind efort, dar si situatii de gol cu aceeasi usurinta, Raducanu nu a reusit multa vreme sa-si justifice prezenta printre titularii formatiei din Ghencea.

A învins ghinionul abia pe finalul returului, cu o tripla la Galati, urmata apoi de o dubla în meciul din Valea Rosie, cu Extensiv, fosta sa echipa careia i-a pecetluit despartirea de primul esalon. Nici în prima parte a campionatului 2000-2001 lucrurile nu aveau sa se schimbe, Raducanu fiind eclipsat în continuare de propriile slabiciuni, dar si de colegii din atac, Vladoiu, Ciocoiu sau Danciulescu. O data cu plecarea primului, olteanul a explodat, dovedindu-se a fi omul de care Steaua avea nevoie.

Coltos, mereu dispus la efort, Claudiu s-a batut continuu cu fundasii adversi. Un adevarat tavalug, care cade, îsi smulge parul din cap, atragîndu-si chiar si furia lui Piturca, se ridica si o ia de la capat, cu un singur scop, sa treaca mingea de linia portii.

Cu aceeasi ambitie a pustiului care, cu ani în urma, juca miute cu sufletul la gura pe maidanele Craiovei, Claudiu a început sa-si faca meseria de atacant, sa înscrie. Eficacitatea sa a fost unul dintre argumentele decisive ale Stelei în returul la capatul caruia, dupa trei ani de asteptare, titlul de campioana revenea în Ghencea.

De atunci, Raducanu a devenit o certitudine, omul de al carui sprint se leaga toate sperantele ros-albastrilor, chiar daca nu are înca stiinta jocului lui Vladoiu, sîngele rece al lui Danciulescu sau miscarea felina a lui Ciocoiu. Desi a facut primii pasi spre „nationala” abia la 26 de ani, Claudiu îsi doreste sa ajunga mai sus. „N-am de gînd sa ma opresc”, avertizeaza el mereu zîmbind.

Claudiu Raducanu: „Am ramas dator în campionat”

Claudiu, ai început tare la Norcia, cu trei duble.

Pai, asta e treaba mea, sa dau goluri. Cît mai multe, indiferent daca e vorba de un meci oficial sau de unul amical. Acum sîntem în turneu, am ajuns în semifinale si vrem sa cîstigam trofeul. Dar nu reusitele de aici conteaza, cele din campionat sînt mult mai importante pentru mine si colegi.

Apropo de campionat, cum de n-ai reusit decît 6 goluri în tur?

Ratez prea mult, asta e. Recunosc, am cam ramas dator suporterilor, colegilor si antrenorilor, dar vreau sa ma revansez în partea a doua a campionatului. Trebuie sa recuperam diferenta de patru puncte fata de Dinamo. Or sa vina ei în Ghencea si altfel vor sta lucrurile. Plus ca la capitolul Dinamo am restante, nu le-am dat înca nici un gol, dar poate rezolv si asta, macar la Supercupa.

La echipa nationala te mai gîndesti?

Cum sa nu. Turneul din Portugaila a fost o experienta foarte utila pentru mine. Din pacate, si acolo am irosit prea multe ocazii. Dar nu ma descurajez, trebuie sa înscriu cît mai mult în retur, numai asa îl pot convinge pe domnul Iordanescu sa ma mai cheme la lot. E singura mea sansa, sînt constient de asta, asa ca o sa trag si mai tare.

Sursa:www.prosport.ro