Punct final la cererile de retrocedare

Astazi expira termenul pâna la care foștii proprietari ai unor terenuri sau imobile naționalizate pot depune notificari pentru retrocedarea acestor bunuri, conform Legii 10/2001.

Peste 21.500 de imobile de locuit, terenuri sau cladiri din București în care funcționeaza sedii ale unor instituții private ori de stat erau revendicate de câteva mii de persoane, cu doua zile înainte de expirarea termenului fixat de autoritați pentru depunerea notificarilor.

Daca, la jumatatea anului trecut, oamenii se înghesuiau pentru a-și depune dosarele cu cererile de retrocedare, elanul lor de a-și recupera fostele proprietați a scazut treptat, odata cu prelungirea perioadei de notificare și anunțarea zilei de 14 februarie 2002 drept termen final.

Cele 21.566 de notificari depuse – potrivit site-ului Primariei Capitalei – pâna marți, la sediul municipalitații, reprezinta finalul primei etape de aplicare a legii menționate.

Pâna acum, din cele câteva mii de persoane care au facut cereri de retrocedare, doar 307 au fost puse în posesie, conform Legii 10/2001. Soluționarea celorlalte notificari ar putea dura chiar și câțiva ani, volumul de munca fiind mult prea mare pentru cei doar câțiva funcționari însarcinați cu aceasta activitate.

Punctul culminant al depunerii notificarilor a fost înregistrat pe 14 august, când ar fi trebuit sa expire termenul prevazut inițial de lege pentru înregistrarea cererilor la primarie.

În acea zi, s-au depus la sediul municipalitații aproximativ 5.000 de dosare, a caror înregistrare a reușit sa produca o întârziere de câteva zile în actualizarea bazei de date a primariei.

â alta creștere a numarului de revendicari a fost înregistrata și dupa ce fostul suveran al României a solicitat retrocedarea mai multor proprietați. Atunci, mulți dintre bucureștenii care intenționau sa renunțe la a-și revendica fostele proprietați, nefiind dispuși sa piarda zile întregi pentru a obține documentele necesare, și-au schimbat parerea și s-au hotarât sa-și ceara drepturile, dupa principiul „daca alții o fac, eu de ce sa renunț?”.

Alte aproape 2.000 de notificari au fost depuse în ultimele doua saptamâni, în apropierea termenului final stabilit de autoritați.

Un lung șir de imobile și terenuri
Cele mai „spectaculoase” cereri de revendicare au ramas tot cele formulate de reprezentanții vechilor familii din Capitala, care doresc sa-și recupereze bunurile de care au fost deposedate în mod abuziv.

Acestea sunt urmate și de nume ale unor persoane mai puțin cunoscute, dar care au solicitat cladiri cum ar fi cele în care funcționeaza Primaria și Prefectura Capitalei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Padurilor sau Regia Autonoma Monitorul Oficial.

Astfel, unul dintre moștenitorii familiei Sturdza a adresat Primariei o cerere de punere în posesie pentru Padurea Baneasa, precum și pentru alte imobile din Capitala. Regele Mihai a solicitat retrocedarea unui imobil din strada Constantin Budișteanu, în care funcționeaza în prezent Muzeul „Corneliu Medrea”, însa – se pare – fostul suveran nu va schimba destinația acestui imobil, chiar daca va redobândi în instanța titlul de proprietate pentru acest obiectiv.

Lungul șir al notificarilor cuprinde, de asemenea, nume ale urmașilor familiilor Bragadiru ori Mociornița, care au construit în trecut cladiri devenite obiective de referința pentru oraș și care doresc acum sa și le recapete.

Este vorba de cladiri situate pe bulevardul Magheru, pe Calea Victoriei sau în alte zone centrale ale orașului – imobile de locuit, sedii ale unor instituții, întreprinderi sau hoteluri. Aceste familii au toate șansele sa-și recapete proprietațile, dovada fiind probele – depuse la dosar – care demonstreaza dreptul incontestabil al acestora de a le primi în natura, acolo unde acest lucru este posibil sau sa încaseze despagubirile legale.

Totodata, descendenții familiilor care au fost bogate înainte de dictatura comunista se bucura de sprijinul declarat al autoritaților locale din Capitala, reprezentate de primarul Traian Basescu – singurul îndreptațit, conform legii, sa decida asupra punerii în posesie a foștilor proprietari.

El este de parere, dupa cum a și declarat în repetate rânduri, ca stramoșii acestor familii au construit adevaratul București.

Printre cererile de retrocedare se afla și moștenitori ai familiei Ghika, una din acestea vizând imobilul în care funcționeaza în prezent Ambasada Spaniei. Moștenitorii familiei Catargi solicita cladirea în care este Muzeul „Curtea Veche”.

De asemenea, pe lista revendicarilor apar și adresele Ambasadelor Armeniei, Boliviei, Cubei, Elveției, Pakistanului, Vietnamului ori Iugoslaviei. Sediile de ambasade nu pot fi restituite în natura, moștenitorii proprietarilor trebuind sa se mulțumeasca doar cu despagubirile stipulate de lege.

În rândul celor mai importante imobile revendicate intra și hotelurile de patru stele „Ambasador” și „Bulevard”, sitate pe bulevardele Magheru și, respectiv, Regina Elisabeta. Au fost depuse notificari și pentru hotelurile „Union” și „Negoiu” din strada Câmpineanu (în care acum funcționeaza banci), „Banat”, „Carpați”, „Griviței”, „Cerna”, „Dâmbovița” ori pentru terenul pe care a fost construit hotelul „Astoria”, în zona Garii de Nord.

De asemenea, se dorește retrocedarea imobilelor cinematografelor „Bulevard”, „Corso”, „Dacia”, „Doina”, „Luceafarul”, „Munca” și „Volta Buzești”, precum și a terenului care figureaza la adresa cinematografului „Drumul Sarii”.

O alta revendicare interesanta este cea care vizeaza terenul pe care este în prezent Poligonul de tragere Cotroceni, dar și cea prin care se dorește obținerea unui apartament de la adresa la care se afla Observatorul Astronomic.

Aceste tipuri de notificari au determinat, în ultima perioada, circa 100.000 de persoane sa acceseze capitolul „Legea 10” de pe site-ul Primariei Municipiului București, în care au fost introduse, pâna în prezent, 21.566 de dosare de retrocedare.

Problema este ca multe cladiri au fost naționalizate fara titlu, aceste cazuri având toate șansele sa ajunga în justiție daca nu se va gasi o modalitate de rezolvare a cererilor depuse. Primarul general al Bucureștiului, Traian Basescu, a semnat câteva zeci de dispoziții de punere în posesie – cum ar fi imobilul Ciclop de pe bulevardul Magheru sau cladirea din strada Sofia numarul 9, retrocedate descendenților familiilor Bragadiru și, respectiv, Zambaccian.

Însa lungul șir al retrocedarilor de-abia începe. Modalitatea de reîmproprietarire aleasa, în prima faza, de municipalitate consta în retrocedarea imobilelor dinspre centru spre periferie. Proces estimat sa fie finalizat, potrivit specialiștilor, în câțiva ani.

Singurul spital al carui sediu este revendicat este fostul „Emilia Irza” – numit în prezent „Alfred Rusescu” – din zona Lacul Tei, notificarea depusa pe adresa acestuia fiind semnata de Regia Autonoma de Transport București (RATB), din ale carei fonduri a fost realizata construcția, în urma cu aproape o jumatate de secol.

Conducerea actuala a regiei susține ca, pe lânga aceasta notificare, au fost depuse și alte cereri pentru retrocedarea unor terenuri sau cladiri din zona șerban Voda, Unirii, Vasile Lascar ori Panduri, unde în trecut funcționau depouri sau existau alte tipuri de sedii ale intreprinderii de transport.

Nici teatrele nu au scapat de febra revendicarilor, însa doar „Nottara”, „Tanase”, sala Majestic a teatrului „Odeon” și Studioul Casandra al Academiei de Teatru și Film fac obiectul unor notificari depuse de unul sau mai mulți moștenitori ai foștilor proprietari.

Foarte multe solicitari vizeaza restituirea caselor memoriale „Nottara” și „Pictor Tatarascu”, muzeele „Theodor Pallady”, cel al Literaturii Române și cel al Comunitații Evreiești. Printre imobilele revendicate din Capitala se mai afla sediul Agenției Române pentru Dezvoltare, terenul de la adresa Curții de Conturi, dar și un teren de la adresa Televiziunii Române.

Pe lista se afla ambasade, teatre, ministere sau obiective militare Retrocedarea terenurilor sau a imobilelor naționalizate, situate cu preponderența în centrul Capitalei, ar putea afecta activitatea instituțiilor care au în folosința astfel de cladiri, având în vedere ca pe lista de solicitari înregistrate de primarie se afla sediile unor ambasade, teatre, muzee, primarii, cinematografe, hoteluri, ministere, regii autonome, case memoriale sau obiective militare.

Multe din aceste instituții spera sa își pastreze sediile, prevalându-se de anumite prevederi legislative privind acordarea, în unele cazuri, a unor masuri reparatorii în echivalent. Aceste prevederi nu s-au aplicat însa în cazul Primariei sectorului 2 sau al administratorilor imobilului Ciclop de pe bulevardul Magheru, în baza acestei legi funcționarii fiind evacuați de foștii proprietari.

Însa reîmproprietarirea moștenitorilor acelor familii care au fost deposedate abuziv de cladirile și terenurile avute în proprietate, în timpul vechilor regimuri, are și efecte pozitive. În primul rând, fiind vorba de peste 21.500 de imobile și terenuri, va crește semnificativ numarul proprietarilor din Capitala.

De unde rezulta o sporire a veniturilor la biugetele locale – noii proprietarii fiind platitori de impozite. Un alt câștig al aplicarii legii 10 ar fi revigorarea orașului din punct de vedere urbanistic.

Redobândirea proprietaților, în special a acelor cladiri vechi – unele monumente istorice, ar spori interesul moștenitorilor pentru refacerea fațadelor acestora, în prezent aflate într-o stare avansata de degradare.

Razboaie politice și mediatice
De la intrarea în vigoare a Legii 10, politicienii și-au exprimat parerile pro sau contra retrocedarii imobilelor, în special dupa revendicarea Castelului Peleș din Sinaia de catre Regele Mihai.

Ei susțineau ca legea trebuie respectata, dupa care își dadeau cu parerea în legatura cu modul în care sa fie aplicata. Mulți – persoane publice sau politicieni – vorbesc înca despre retrocedarea cladirilor în care funcționeaza diferite instituții sau muzee fara sa citeasca macar Legea 10/2001 și normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Conform Hotarârii de Guvern 614/2001 – act normativ care conține normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001 – nu vor fi retrocedate imobilele preluate cu titlu valabil, ocupate de unitați bugetare din învațamânt, din sanatate, așezaminte social-culturale sau de instituții publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice sau oficii consulare. În aceste cazuri, este clar ca se vor acorda despagubiri.

Valoarea lor depinde, însa, de posibilitațile statului. Reîmproprietarirea acelor persoane deposedate ilegal de imobile sau terenuri de vechile regimuri a creat, de asemenea, numeroase dispute cu iz politic între autoritatea locala și cea centrala.

Nu puține au fost cazurile în care semnarea unei puneri în posesii, conform legii, de catre primarul general a stârnit protestele reprezentanților locali ai Guvernului.

A fost cazul retrocedarii imobilului Ciclop, unde Prefectura a sesizat „oarecare ilegalitați” în actul de punere în posesie, lucru dovedit însa a fi fals, dupa un razboi mediatic între primarul Traian Basescu și fostul prefect al Capitalei, Ioan Florian Mihai Luican.

Alexandru Ichim Ziarul Financiar