Publicitatea dintre mese

Pun pariu ca atunci cand vine vorba de publicitate va ganditi in primul rand la reclamele din pauzele tv si mai apoi la print-urile din presa. Mi se pare normal. Si eu cand vanez subiecte pentru ApropoTV, iau la bani marunti, mai intai, cele doua tinte. Numai ca de vreo doua luni, inca nu m-am prins de ce, e seceta mare. Ciudat. De obicei fenomenul asta se petrece vara, nu iarna.

Neavand de ales, daca tot mi-am ales singur postura de degustator in ale publicitatii, de vreo doua saptamani, m-am reprofilat. Nu mai halesc aceleasi triste spoturi, repetate la nesfarsit. Acum ma distrez la nebunie vanand teleshopping. Spectacolul oferit gratuit, la ore nevinovate, mai ales pe canalele mici, dar cu foame mare, e infinit mai fascinant.

N-am fost niciodata obsedat de albul excesiv al dintilor. Mi se pare mult mai important sa-i speli frecvent. In fine, de igiena se ocupa reclamele, asa ca teleshopping-ul a trebuit sa se multumeasca doar cu albitul. Zis si facut. S-a inventat un aparat, cam de dimensiunea unei telecomande tv, aparat pe care trebuie sa-l tii in gura. Atata tot si nimic mai mult. Ce-am vazut? Cat e ziua de lunga, dar mai ales seara la televizor, doi ametiti isi iau aparatele-n in gura, se aseaza unul langa altul pe canapea si asteapta, cuminti, ca doi muti, sa vina albul. Romantic.

O alta scula, tot de la teleshopping. Un fel aparat de tuns in miniatura. Ca sa intelegem la ce e bun, ni se dau exemple dintre cele mai elocvente. Cu el iti poti tunde perciunii sau parul de pe degete si tot cu el iti poti aranja mustata si chiar parul de pe ceafa. Tinand cont ca dupa cateva cadre se trece direct la parul din urechi si mai apoi cel din nas, imi dau seama ca intr-un viitor foarte apropiat publicitatea va ajunge exact acolo, unde, daca iei un sut, faci un pas inainte.

Andi Moisescu